Unde era tăcerea de acum 20 de ani?
Mihai Radu a tras un semnal de alarmă legat de conduita lui Sorin Grindeanu, punând sub semnul întrebării coerența liderului PSD. Dezbaterile aprinse în jurul generalului Lucian Pahonțu au transformat scandalul într-un test de ipocrizie socială.
Ultimele știri
Trump susține că are obligația de a interzice anumite publicații la Casa Albă
Pasajul Ciurel va fi prelungit spre Centură, Iuliu Maniu respiră
Primarul Ciucu critică semafoarele stricate din București, în timp ce susține că nu-i lasă să fie eficient
Punerea în siguranță a blocului din Rahova începe cu 480 de susținătoriGrindeanu a criticat aspru reacția publicului și a presei, pe care o consideră o dublă măsură. Argumentul său central se bazează pe o comparație directă cu cazul fostului procuror general Augustin Lazăr.
În replică la scandalul Pahonțu, Grindeanu a demonstrat un sprijin ferm pentru Serviciul de Protecție și Pază (SPP), instituție pe care generalul o conduce de 21 de ani. Simultan, a arătat cu degetul spre ipocrizia jurnalismului. Ca dovadă, a invocat exemplul lui Augustin Lazăr, acuzat în 2019 că, în timpul regimului comunist, a refuzat eliberarea unui disident. Cuvintele liderului PSD au fost clare: Personal, nu voi achiesa la corul de aplaudaci la comandă.
După 20 de ani în funcție și la 36 de ani de la Revoluție, avem astfel de revelații? (n. r. referitoare la Pahonțu).
Cum a demontat Recorder argumentația?
Dar când am avut un procuror general precum Augustin Lazăr, fost procuror comunist, s-a sesizat cineva?.
Echipa emisiunii „Ce ne enervează” de la Recorder a demontat această teorie printr-o documentare riguroasă.
Jurnaliștii au reconstituit contextul din 2019, când Augustin Lazăr, aflat în funcția de procuror general, a fost acuzat că, în calitate de procuror la Alba, a făcut parte din comisia de la Penitenciarul Aiud care a respins în anii ’80 cererile de eliberare condiționată ale disidentului anticomunist Iulius Filip.
Mihai Radu a subliniat că, deși toată presa a relatat despre acest caz și mulți politicieni s-au exprimat, exact Sorin Grindeanu a tăcut. Nu există nicio declarație publică a lui Grindeanu despre Lazăr din acea perioadă.
Azi e scandalizat de cei care atunci au tăcut.
Chiar nu e treaba lui Grindeanu?
El a tăcut.
Presa de atunci nu a tăcut, a explicat realizatorul emisiunii.
Analiza Recorder a scos la iveală un detaliu crucial: absența lui Grindeanu nu a fost limitată doar la 2019, ci a persistat constant. Nici în 2017, când a fost întrebat explicit despre activitatea lui Augustin Lazăr, Grindeanu nu a formulat o critică. La acea dată, Grindeanu ocupa funcția de prim-ministru și fusese autorul celebrei Ordonanțe 13, adoptată în ianuarie. Augustin Lazăr era procuror general de un an.
După ce DNA a anunțat că investighează modul în care a fost emisă Ordonanța 13, care modifica legislația penală și dezincrimina abuzul în serviciu, ministrul Justiției Tudor Toader a evaluat atât pe Lazăr, cât și pe Laura Codruța Kovesi, concluzionând că nu necesită schimbare.
Întrebat despre Lazăr, Grindeanu a „Nu sunt specialist, nu e trebla mea să intru în acest sector, am încredere în domnul ministru”.
Unde sunt scuzele lui Lazăr și tăcerea PSD?
Totuși, modelul identificat de Recorder este și mai complex.
În aceleași zile, nu doar presa a raportat, ci și Inspecția Judiciară a inițiat o cercetare împotriva lui Augustin Lazăr, iar Daniel Morar i-a solicitat demisia.
Judecătoarea Dana Gîrbovan, președintele UNJR, a reacționat criticând osificarea vechilor structuri. Lazăr însuși a cerut scuze pentru practicile Procuraturii din perioada comunistă, declarând: Nu ar fi în interesul societății. Doresc să exprim scuze instituționale pentru practicile discutabile de dinainte de 1989.
Instituite prin lege, dar caracterizate printr-o componentă etică deficitară. În mijlocul acestei furtuni, Sorin Grindeanu a rămas în tăcere, demonstrând că, chiar și în era post-adevăr, absența sa vocală rămâne un fapt incontestabil.
Sursă: hotnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / HotNews.ro și asistat AI.