De cine e făcută misiunea?
O nouă inițiativă spațială japoneză a părăsit Pământul în cursul acestei săptămâni, pornind spre sateliții lui Marte într-un demers care nu are precedent în istoria explorării planetare. Obiectivul central al misiunii constă în recoltarea de materiale din luna Phobos, o acțiune care ar putea oferi date esențiale pentru înțelegerea originii Sistemului Solar.
Ultimele știri
Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politice
Întreruperi de curent de luni în București, Ilfov și Giurgiu
TikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintale
Karol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altoraVehiculul spațial, cunoscut sub numele de Martian Moons e Xploration (MMX), este fructul unei colaborări internaționale care include Agenția Spațială Japoneză (JAXA), Centrul Național de Studii Spațiale francez (CNES), NASA, Agenția Spațială Europeană (ESA) și Centrul Aerospațial German (DLR). Această cooperare se avansează și spre viitoarele expediții umane, punând bazele pentru o prezență pe termen lung în sistemul marțian.
Lansarea a avut loc marți, la ora 04:41, din centrul spațial Tanegashima, aflat în sudul Japoniei, ceea ce corespunde cu ora 22:41 de vineri pe scara românească.
Când și unde a fost lansată?
Deși ora decolariei era foarte devreme, un număr semnificativ de rezidenți japonezi au urmărit transmisiunea live și au trimis mesaje de susținere pe rețelele sociale. Puțin timp după separarea corectă a sondei de racheta purtătoare H3, JAXA a confirmat că misiunea a intrat oficial pe traiectoria către regiunea marțiană. Cercetătoarea Mari Aida, afilată cu JAXA, a exprimat bucuria sa, declarându-se ușurată după ce a așteptat acest moment de ani de zile.
Traiectoria prevăzută indică o sosire în vecinătatea Planetei Roșii în luna august a anului 2027. Aici, sonda va staționa timp de trei ani pe o orbită care o ține în apropierea lui Phobos.
Ulterior, vehiculul va efectua o aterizare controlată pe acest satelit pentru a strânge cel puțin 10 grame de materiale geologice.
Cum va funcționa sonda pe Phobos?
Înaintea acestei etape, un rover franco-german, poreclit Idefix – nume preluat din celebra serie de benzi desenate „Asterix” – va fi primul aparat mobil care va străbate suprafața lui Phobos. Rolul său este dublu: va realiza observații la nivelul solului și va funcționa ca o avangardă care pregătește condițiile de siguranță pentru aterizarea sondei principale.
Instrumentația științifică include și un spectrometru numit Mirs, dezvoltat de CNES și de Observatorul din Paris-PSL.
Antonella Barucci, responsabilă științifică pentru acest dispozitiv, subliniază că scopul său este de a ghida cercetătorii către cele mai promițătoare locuri de prelevare.
Ce instrumente științifice poartă sonda?
Yasuhiro Kawakatsu, șeful proiectului MMX, a subliniat pentru France Presse că recoltarea de probe de pe Phobos va rămâne o premieră la nivel mondial.
În plus, JAXA a precizat că misiunea va evalua și potențialul lui Phobos ca „stație spațială naturală”, definind parametrii necesari pentru o expediție dus-întors către Marte, element considerat vital pentru viitoarele misiuni cu echipaj uman.
Pe lângă analiza lui Phobos, misiunea va monitoriza și cealaltă lună marțiană, Deimos, fără a efectua o aterizare pe aceasta, înainte de a întoarce pe Pământ cu sarcina de probe. JAXA așteaptă ca datele obținute să clarifice modul în care s-au format Marte și sateliții săi, o cunoaștere fundamentală pentru înțelegerea originii Sistemului Solar.
De ce e importantă această misiune?
Patrick Michel, astrofizician francez și director de cercetare la CNRS, a explicat în august că MMX va lumina mecanisme de transport prin care apa, elementele volatile și compușii organici s-au deplasat din zonele exterioare ale sistemului spre planetele interioare, un proces cheie pentru habitabilitatea acestor lumi.
El a adăugat că, dacă Phobos și Deimos sunt rămăși ale acestor vechi procese de transport, ele ar putea conține indicii directe privind originea vieții.
Contextul competiției internaționale este intens. Japonia a demonstrat deja capacitatea sa de a aduce probe spațiale pe Pământ, așa cum a făcut sonda Hayabusa-2 în 2020, care a readus 5,4 grame de roci și praf dintr-un asteroid aflat la sute de milioane de kilometri distanță.
Cum se compară cu alte misiuni spațiale?
Pe de altă parte, agențiile spațiale americane și chineze sunt, de asemenea, implicate într-o cursă pentru a aduce pe Terra mostre de rocă de pe suprafața marțiană.
Roverul Perseverance, operațional pe Planeta Roșie din 2021, a strâns deja probe pregătite pentru repatriere, deși misiunea a fost practic oprită de administrația președintelui Donald Trump după un vot al Congresului american din ianuarie.
China a anunțat că sonda sa Tianwen-3 va fi lansată în jurul anului 2028, cu ținta de a aduce probe marțiene în jurul anului 2031, posibil înaintea întoarcerii misiunii MMX.
Sursă: HotNews