Hartă inteligentă pentru avariile la apa caldă și căldură în București

Defecțiunile termice au detalii mult mai clare!

Incepand cu data de 10 octombrie 2026, un nou instrument digital a apărut pe scena informațională din Capitală, menit să clarifice haosul generat de defecțiunile sistemului de termoficare. Fostul jurnalist Alex Mihăileanu a lansat o platformă inovatoare, bazată pe tehnologia inteligenței artificiale, care permite rezidenților din București să vizualizeze în timp real zonele afectate de avariile la rețelele de apă caldă și căldură centralizată.

Ultimele știri

Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politiceÎntreruperi de curent de luni în București, Ilfov și GiurgiuTikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintaleKarol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altora

Proiectul, dezvoltat prin intermediul aplicației Claude, transformă datele complexe ale companiei Termoenergetica într-o hartă interactivă, accesibilă și ușor de înțeles pentru publicul larg.

Motivația din spatele acestei inițiative vine din contextul încărcării instalațiilor pentru sezonul rece, proces care a început recent și a generat numeroase nelămuriri printre cetățeni. În timp ce operatorul de sistem se pregătește pentru frigul toamnei, mulți bucureșteni se confruntă cu lipsa apei calde sau cu căldura insuficientă din calorifere.

Alex Mihăileanu a prezentat detaliile acestui efort tehnologic într-o postare dedicată de pe rețeaua socială Facebook, unde a oferit și linkul direct către platformă.

Creatorul a specificat că sarcina a fost atribuită modelului de inteligență artificială Claude, care a actualizat un proiect anterior, axat pe maparea blocurilor problematice din rețeaua de termoficare.

Arhitectura hărții este intuitivă, folosind codificarea cromatică pentru a distinge starea funcțională a punctelor termice. Zonele verzi, marcate cu puncte mici, indică locațiile unde sistemul funcționează corespunzător. În schimb, indicatorii roșii, vizual mai evidențiați, semnală prezența unor probleme sau avarii active. Utilizatorul poate interacționa cu aceste elemente prin simpla atingere sau click pe punctul respectiv, ceea ce declanșează afișarea unei raze estimate de acoperire.

Deși autorul recunoaște că suprafața de influență a fiecărui punct termic este calculată aproximativ, lipsa datelor precise din partea operatorului facând imposibilă corelarea exactă între punct și bloc, această vizualizare rămâne utilă pentru orientare generală.

În anumite situații, razele mai multor puncte termice se suprapun, oferind totuși o imagine de ansamblu asupra distribuției problemelor în cartierele respective.

Pentru punctele termice marcate ca având defecțiuni, nivelul de detaliere crește semnificativ. În plus față de zona de acoperire estimată, interfața prezintă un poligon format între clădirile identificate și o altă rază de acțiune.

De asemenea, sunt incluse referințe către imobile care, conform logicii algoritmice, ar putea fi alimentate de acel punct termic, chiar dacă nu există o corelație documentată oficial cu adresele publicate de Compania Metropolitană de Termoficare București (CMTEB).

Această abordare permite utilizatorului să își facă o idee mai bună despre impactul local al unei avarii.

O provocare majoră cu care s-a confruntat dezvoltatorul a fost calitatea slabă a datelor furnizate de entitatea de stat. Structura informațiilor primite a fost descrisă drept „oribilă”, iar formatarea adreselor a fost considerată haotică, fiind „scrise cu picioarele” pentru a sublinia lipsa standardizării.

Exemple concrete ilustrează această confuzie: abrevierea „Cap.” poate semnifica fie „Caporal”, fie „Căpitan”, în funcție de contextul local, iar denumirile stradalor sunt adesea incorecte. Astfel, un bloc situat de fapt pe Aleea Reșița apare în registrul oficial ca fiind de pe Strada Reșița. Pentru a gestiona această incertitudine, harta utilizează un sistem de colorare a blocurilor bazat pe gradul de încredere în identificare.

Clădirile portocalii indică o probabilitate mare sau foarte mare ca adresa să fie corectă. Cele galbene reflectă o certitudine medie, în timp ce cele mov sugerează o identificare probabil eronată.

Blocurile care figurează în lista CMTEB, dar nu au putut fi localizate pe hartă digitală, sunt listate separat într-un tabel anexe.

Sursa geometrică pentru poziționarea clădirilor a fost OpenStreetMaps, o alegere care subliniază discrepanțele dintre registrele oficiale și realitatea cartografică.

Interfața oferă flexibilitate în vizualizare!

De exemplu, unele imobile apar în bazele de date ale operatorului pe bulevardul Libertății, dar sunt vizuale pe Splai sau invers, de obicei din cauza faptului că se află la intersecții sau colțuri de stradă.

Alex Mihăileanu a avertizat utilizatorii să interpreteze datele cu prudență, comparând precizia cu „câteva lămâie”, adică decentă, dar nu perfectă. Totuși, la fiecare click pe o clădire, un fereastră pop-up oferă explicații detaliate și context suplimentar.

Interfața utilizatorului oferă flexibilitate în moduri de vizualizare.

Deși harta este inițial prezentată în format bidimensional, utilizatorii dornici de o experiență imersivă pot activa modul tridimensional.

Pe sistemele macOS, trecerea în 3D se realizează ținând tasta Control apăsat în timp ce se manevrează mouse-ul, o funcționalitate care poate fi disponibilă și pe Windows.

Pentru utilizatorii de dispozitive mobile, navigarea se face prin glisarea simultană a două degete pe ecran, similar cu operațiunile din Google Maps.

Un aspect tehnic de luat în considerare este viteza de încărcare: deși harta este optimizată pentru rapiditate, la prima accesare a paginii, utilizatorii ar putea întâlni o eroare.

În acest caz, soluția este simplă – reîncărcarea paginii ar trebui să rezolve problema și să permită funcționarea normală a aplicației.

Această inițativă se înscrie într-un lanț de evenimente recente care au amplasat tensiunea în jurul temei termoficării în capitală.

Cu doar câteva săptămâni înainte, pe 30 ianuarie 2026, atenția era concentrată asupra șantierului major al „Marelui Tunel Energetic” din Obor, o infrastructură critică al cărei progres lent a generat frustrare printre locuitorii din zonă, care observau lucrările de la geamuri.

Ulterior, pe 4 februarie 2026, s-a difuzat un reportaj despre o bucureșteancă din cartierul Baicului, care relata disperarea de a sta exact o lună fără căldură și fără apă caldă, subliniind impactul uman al defectelor tehnice.

Pe 11 februarie 2026, imagini fotografice au surprins pierderi de căldură din rețeaua termo situată pe strada Iancului, evidențiind vizual pierderile de energie din sistemul vechi.

În paralel cu problemele de infrastructură, știrea despre Lotul 1 A0 Nord al unui proiect de infrastructură rutieră a atras atenția, cu un stadiu fizic al lucrărilor de 82%. Autoritățile au menționat că vremea va fi factorul decisiv pentru finalizarea tronsonului și deschiderea circulației, demonstrând cât de vulnerabile sunt termenele de execuție la condițiile meteorologice.

Toate aceste elemente – de la tunelurile energetice la pierderile din rețele și la avarile locale – contribuie la o atmosferă de anxietate în rândul bucureștenilor, pentru care apa caldă și căldura reprezintă nu doar o comoditate, ci o necesitate vitală, mai ales când temperaturile scad brusc și locuințele devin gheață.

Noul instrument digital creeat de Alex Mihăileanu Prin combinarea inteligenței artificiale cu datele publice și cele operatorii, harta oferă o sursă de verificare independentă pentru cetățeni. Deși nu elimină defectele sistemului, ea ajută la identificarea rapidă a zonelor critice, permițând rezidenților să își planifice mai bine strategiile de adaptare sau să solicite intervenții mai precise.

Proiectul rămâne o demonstrație a modului în care tehnologia poate demistifica complexitatea rețelelor de utilități urbane, transformând datele „oribile” și adresele haotice într-o hartă inteligentă, accesibilă tuturor celor care se luptă cu frigul în casele lor.

Sursă: B365