Franța interzice grenadele de șoc după ce un elev a fost mutilat la proteste

Cât va dura suspendarea armelor?

Decizia luată miercuri de secretarul de stat din Ministerul de Interne, Laurent Nuñez, de a suspenda temporar utilizarea grenadelor de șoc la manifestațiile elevilor a luat prin surprindere opinia publică. Măsura radicală vine ca reacție directă la tragedia din Lens.

Ultimele știri

Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politiceÎntreruperi de curent de luni în București, Ilfov și GiurgiuTikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintaleKarol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altora

Luni, în nordul Franței, un adolescent de 15 ani a fost rănit extrem de grav în timpul confruntărilor, medicii fiind nevoiți să îi amputeze o mână.

Deși ancheta nu a stabilit încă dacă băiatul a ridicat dispozitivul de la sol sau dacă a fost lovit direct de proiectil, impactul emoțional este uriaș.

Mama victimei a reacționat imediat, respingând speculațiile că fiul ei ar fi provocat incidentul: „Viața i-a fost distrusă. Este un copil de 15 ani. Cum pot fi tratați copiii în acest fel?”.

Reprezentanții Ministerului de Interne au precizat că interdicția va rămâne în vigoare până când ancheta va clarifica exact circumstanțele în care adolescentul și-a pierdut mâna. În timpul incidentelor de la Lens, aproximativ 200 de protestatari au aruncat cu obiecte în forțele de ordine, context în care jandarmii au considerat justificată folosirea forței.

Totuși, Laurent Nuñez a respins acuzațiile privind o represiune sistemică, susținând că poliția nu intervine violent împotriva manifestanților pașnici.

Declarațiile sale vin însă pe fondul unui val de critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului, a sindicatelor și a protestatarilor, care acuză autoritățile de utilizarea disproporționată a forței.

Cine plătește prețul violenței?

Bilanțul confruntărilor din stradă este de-a dreptul alarmant. De la începutul săptămânii, peste 5.000 de persoane au fost arestate la nivel național, majoritatea fiind minori.

În Paris, 77 de polițiști au fost răniți în confruntări.

Pe plan educațional, Ministerul Educației a raportat că, pe 5 octombrie, 429 de licee din cele aproximativ 3.700 din țară au fost blocate total sau parțial de greve.

În paralel, au fost deschise 18 anchete interne pentru a investiga abuzurile poliției, printre care cazul unui tânăr care și-a pierdut mai mulți dinți și al altuia care a fost orbit la un ochi.

Bilanțul total al victimelor indică 215 adolescenți răniți, 89 de cadre didactice afectate și 761 de polițiști care au suferit leziuni.

Protestele, începute în urmă cu două săptămâni, sunt alimentate de nemulțumiri profunde legate de sistemul de învățământ.

Mobilizarea a atins apogeul marți, când peste 250.000 de elevi, părinți, profesori și sindicaliști au ieșit în stradă în marile orașe, în cea mai amplă manifestație din istoria recentă a mișcării.

Ce vor, de fapt, elevii?

În total, peste 6.600 de persoane au fost reținute, iar Ministerul Justiției a anunțat că 1.800 de protestatari sunt urmăriți penal, dintre care aproape 1.500 sunt minori.

Revolta s-a extins rapid și în mediul universitar. Sindicatele studențești au anunțat blocarea a 80 de campusuri, inclusiv la renumitul institut Sciences Po din Paris. Deși majoritatea marșurilor au fost pașnice, în unele orașe s-au înregistrat violențe extreme: pubele incendiate, stații de autobuz distruse și ploi de obiecte aruncate spre jandarmi.

Reacția politică nu a întârziat.

Președintele Emmanuel Macron a convocat marți o ședință de urgență la Palatul Élysée, iar premierul Sébastien Lecornu a admis miercuri seară că revendicările tinerilor sunt legitime și nu pot fi ignorate.

Guvernul s-a angajat să prezinte un plan de măsuri concrete până la sfârșitul lunii octombrie, promițând înlocuirea rapidă a profesorilor absenți, modernizarea clădirilor și reorganizarea orarelor.

Tensiunea capătă însă și o miză politică uriașă în perspectiva viitoarelor alegeri prezidențiale pentru succesiunea lui Macron. Puterea acuză partidul de stânga radicală La France Insoumise că instigă la revoltă, în timp ce liderul acestei formațiuni, Jean-Luc Mélenchon, susține deschis elevii, deși le cere să protesteze fără violență.

În acest context tensionat, Anne Savinel-Barras, președinta Amnesty International Franța, a salutat suspendarea grenadelor de șoc, dar a cerut interzicerea lor definitivă, avertizând că aceste arme pot provoca surzenie permanentă și mutilări grave.

Sursă: Mediafax