Contribuțiile sunt doar voluntare, la 1% din profituri?!
Summitul ONU dedicat biodiversității, cunoscut sub denumirea COP17, care a avut loc recent în Armenia, a evidențiat un deficit alarmant de finanțare în eforturile globale de conservare a naturii. În centrul discuțiilor s-a aflat Fondul Cali, un mecanism inovator creat pentru a asigura o compensare financiară din partea entităților care exploatează datele genetice extra din ecosistemele naturale.
Ultimele știri
Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politice
Întreruperi de curent de luni în București, Ilfov și Giurgiu
TikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintale
Karol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altoraObiectivul inițial al acestui fond era de a strânge o sumă de un miliard de dolari, însă realitatea s-a dovedit a fi mult mai modestă.
O anchetă detaliată, publicată în data de 22 octombrie de publicația britanică The Guardian, a relevat că, la momentul deschiderii conferinței la Erevan, promisiunile de finanțare totalizau abia 10.656 de dolari.
Din această cantitate redusă, doar 7.085 de dolari fuseseră efectiv transferați în contul fondului, ceea ce subliniază distanța imensă dintre intențiile declarate și rezultatele concrete obținute în primele șaisprezece luni de existență a schemei.
Lansat în luna februarie a anului 2025, Fondul Cali a fost proiectat ca un instrument prin care companiile care se bazează pe informații genetice derivată din natură să își asume o responsabilitate financiară față de protejarea biodiversității. Totuși, după mai bine de 18 luni de activitate, performanța sa financiara a rămas semnificativ sub standardele așteptate de comunitatea internațională.
Discrepanța dintre sumele modeste strânse și marja enormă de profit generată de industria farmaceutică a declanșat o serie de critici din partea organizațiilor non-guvernamentale specializate pe mediul înconjurător.
O analiză tehnică realizată de entitatea Zero Carbon Analytics a arătat că topul celor 15 firme farmaceutice din lume a acumulat, în anul 2025, profituri agregate de aproximativ 161 de miliarde de dolari.
Conform estimărilor cercetătorilor, aceste corporații ar fi fost capabile să injecteze în Fondul Cali o sumă de circa 756 de milioane de dolari, dacă ar fi respectat regulile orientative de contribuție.
Regulile recomandate de mecanism prevăd contribuții de natură voluntară, calculate fie ca 1% din profiturile nete, fie ca 0,1% din veniturile totale, în funcție de criteriile specifice aplicabile. June Rubis, cercetătoare afiliată Universității Macquarie și membră a comitetului de conducere al fondului, reprezentând interesele comunităților indigene, a criticat aspru marile corporații. Ea le a acuzat că extrag valoare din resursele naturale fără să reîmprospătăm proporțional ecosistemele de care depind. Rubis a insistat asupra faptului că fondul cere o fracțiune infimă din câștigurile uriașe ale acestor industrii.
Datele furnizate de Zero Carbon Analytics indică faptul că dividendele distribuite acționarilor celor 15 companii majore în 2025 au fost de 175 de ori superioare contribuției teoretice estimate pentru fond, ceea ce amplifică senzația de nedreptate.
Un aspect central al dezbaterilor este întrebarea dacă industria de medicamente trebuie să plătească pentru rolul său în protejarea naturii. Multe studii din domeniul farmacologic se bazează pe informații genetice extrase din plante, microorganisme și alte forme de viață. Aceste date sunt esențiale pentru identificarea noilor molecule, înțeleperea mecanismelor biologice complexe și dezvoltarea unor terapii eficiente pentru diverse afecțiuni. În trecut, accesul la resurse genetice implica adesea colectarea fizică a speciimenelor din mediul natural. În prezent, tehnologia permite secvențierea, stocarea digitală și utilizarea acestor informații în laboratoare situate la mii de kilometri de originea lor. Această evoluție a complicat cadrul normativ prin care statele și comunitățile de proveniență ar trebui să beneficieze de valorificarea comercială a patrimoniului lor genetic.
Fondul Cali își propune să echilibreze această situație. Regulamentul stipulează că cel puțin jumătate din fondurile colectate trebuie direcționate către prioritățile definite de populațiile indigene și comunitățile locale, incluzând inițiative specifice de conservare.
Industria farmaceutică critică deficiențele structurale!
Până în prezent, fluxul de bani din sectorul privat a fost extrem de limitat. De la crearea fondului, doar trei jucători mici din industrie au efectuat transferuri reale. Firma britanică de biotehnologie Prozomix a contribuit cu 5.000 de dolari, iar compania britanică TierraViva AI a adus 1.000 de dolari.
Contribuția a treia provine de la entitatea belgiană E-Biom, care a virat suma de 1.085 de dolari. Marile grupuri farmaceutice globale au rămas, până în acest moment, fără a efectua nicio plată directă în cadrul acestui mecanism.
Reprezentanții industriei farmaceutice susțin că schema propuse prezintă anumite deficiențe structurale.
Guilherme Cintra, purtător de cuvânt al Federației Internaționale a Producătorilor și Asociațiilor Farmaceutice, a argumentat că nu fiecare medicament este dezvoltat pe baza datelor genetice digitale.
El a menționat că cererea unor taxe calculate pe baza veniturilor totale ale firmelor ar putea fi considerată disproporționată. Cintra a atras atenția și asupra riscului de suprapunere cu legislația actuală care reglementează accesul la resursele genetice.
În Grupul britanic GSK a exprimat sprijin pentru obiectivele fondului, dar a precizat că decizia privind o contribuție voluntară va fi luată după ce va fi clarificată relația dintre acest mecanism și alte acorduri internaționale existente.
Contextul mai larg al discuțiilor de la COP17 subliniază importanța critică a finanțării. Conferința, desfășurată între 19 și 30 octombrie la Erevan, pune accent pe necesitatea mobilizării resurselor pentru combaterea crizei de biodiversitate. Se estimează că nevoia suplimentară globală pentru conservarea naturii se ridică la aproximativ 700 de miliarde de dolari pe an, o sumă colosală care evidențiază prăpastia dintre fondurile disponibile și cele necesare.
Brian O’Donnell, directorul organizației Campaign for Nature, consideră că bazarea exclusivă pe voluntariat este o abordare nerealistă. El pledează pentru implementarea unor obligații legale clare pentru companiile care se bucură de avantajele exploataresurselor genetice.
Responsabilii Fondului Cali admit că volumul de fonduri atrase până acum este dezamăgitor.
Cu toate acestea, ei argumentează că alte instrumente financiare internaționale similare au necesitat între doi și trei ani pentru a începe să genereze fluxuri semnificative de contribuții.
Organizatorii conferinței speră ca dezbaterile intense de la COP17 să ducă la o clarificare a regulilor de participare, a pragurilor minime de contribuție și a modalităților de plată.
Scopul final este de a crea un cadru transparent care să încurajeze un număr mai mare de companii să se angajeze financiar în protejarea planetei.
Sursă: Mediafax