Cât ne costă să ignorăm prevenția?
Imunizarea nu mai poate fi tratată ca o simplă rubrică de cheltuieli, ci reprezintă fundamentul invizibil al stabilității economice și al durabilității sistemului medical. Această perspectivă a fost susținută de Raluca Simbotin, care acționează în numele Grupului de Vaccinuri din cadrul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
Ultimele știri
Trotinetele electrice au restricții în parcuri și pe bulevardele Sectorului 6: doar 15 km/h și zone
Weekend de flamenco, operă și dans în Sectorul 2: Viva España transformă Pictor Arthur Verona într-o mică Spanie
Reforma TAROM: Guvernul Niculescu propune grupul aeronautic național
Accident în Craiova, cu 20 de persoane implicate. A fost activat Planul Roșu de IntervențieIntervinând la conferința „Health Forum: Vaccinarea pe tot parcursul vieții, o viață fără boli prevenibile prin vaccinare”, ea a argumentat necesitatea unei transformări radicale în abordarea politicilor sanitare naționale.
În loc de a fi considerată un dispendiu bugetar, prevenția prin vaccinare trebuie privită ca o plasare strategică a resurselor, menită să protejeze sănătatea fiecărei unități familiale și să consolideze echilibrul țării.
Într-un moment în care România își recalibrează prioritățile financiare, întrebarea tradițională privind costul prevenirii pare insuficientă. Provocarea reală, atât din punct de vedere financiar, cât și uman, este inversarea perspectivei: cât ne costă, de fapt, să ignorăm prevenția? Subfinanțarea acestui domeniu nu anulează cheltuielile, ci le amână în timp, amplificându-le impactul. Fiecare caz de infecție care putea fi evitat declanșează o serie de consecințe costisitoare, atât directe, cât și indirecte. Acestea includ spitalizări complexe, apariția unor complicații grave, aglomerarea excesivă a unităților spitalicești și pierderea de zile de lucru sau de școală.
Impactul vaccinării transcende simpla ajustare a statisticilor. El se traduce prin existența unui copil care participă la activitățile școlare și sociale fără întreruperi, a unui adult care își menține capacitatea productivă și a unui bunic care evite o deteriorare severă a afecțiunii sale de bază.
Dincolo de indicatorii economici, imunizarea pe parcursul întregii vieți este o alegere centrată pe oameni, menită să aducă liniște în familiile românești. Într-o societate unde mulți simt oboseală sau rezerve față de discursurile medicale formale, mesajul preventiv trebuie să fie empatic, cald și ancorat în încredere. Prevenția nu implică presiune, ci o grijă atentă și decizii luate informat, în ritmul specific al fiecărei familii.
Trei direcții pentru un sistem rezilient!
Această grijă nu se limitează la perioada copilăriei. Ea presupune protejarea bunilor vulnerabili în timpul sezonului rece, sprijinirea părinților cu afecțiuni cronice pentru a evita internări grele și asigurarea ca, în calitate de adulți, să rămânem sănătoși și activi alături de cei apropiați.
Pentru a transforma prevenția într-un sprijin concret pentru cetățeni, reprezentanta ARPIM a identificat trei direcții prioritare. Prima vizează predictibilitatea și finanțarea pe termen lung.
O strategie eficientă nu poate fi construită de la un sezon la altul; este necesară o planificare riguroasă și bugete multianuale care să asigure un acces continuu și echitabil la măsuri preventive.
A doua prioritate constă în luarea deciziilor pe baza datelor concrete. România deține deja o infrastructură valoroasă de date, iar pasul următor este utilizarea inteligentă a acestora pentru a ghida sprijinul către comunitățile și grupurile vulnerabile care au cea mai mare nevoie de informare corectă.
A treia direcție se referă la accesibilitatea reală și la simplificarea traseului pacientului. Chiar dacă vaccinul există și recomandarea medicală este clară, prevenția eșuează dacă procesul este încărcat de birocrație. Vaccinarea trebuie să fie simplă, ușor de accesat și integrată în îngrijirea medicală zilnică.
O oportunitate ratată pentru România!
O consultație de rutină la medicul de familie, o vizită la specialist sau o evaluare a bolilor cronice trebuie să devină prilejuri naturale pentru prevenție, eliminând drumurile inutile și timpul pierdut. Un aspect central al dezbaterii a fost integrarea prevenției în managementul afecțiunilor cronice.
Pentru un pacient cu probleme cardiovasculare sau diabet, de exemplu, evitarea unei infecții respiratorii prin vaccinare înseamnă prevenirea unei agravări severe a bolii și a unei spitalizări neașteptate.
Conceptul de vaccinare pe tot parcursul vieții propune adaptarea măsurilor preventive la nevoile individului și la momentele cruciale ale existenței sale.
România deține astăzi toate resursele necesare: experți, profesioniști dedicați, vaccinuri moderne, date relevante și modele de bune practici. Provocarea constă în conectarea acestora într-o politică publică unitară, centrată pe om.
În contextul european actual, unde reformele și sustenabilitatea fiscală avansează simultan, țara noastră are oportunitatea de a include explicit prevenția și imunizarea în planificarea strategică pe termen mediu.
Astfel, vaccinarea devine o investiție directă în capitalul uman, în liniștea familiilor și în reziliența întregului sistem de sănătate, demonstrând că lipsa prevenției are un cost ascuns semnificativ.
Sursă: dcnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Dana Mihai și asistat AI.