Factura la energie iarna: de ce dependența de gaz scumpă încălzirea pentru români

Pentru electricitate, situația este clar una de scumpire

Factura pentru încălzire în sezonul rece 2026–2027: de ce legătura cu gazul scump costul vieții pentru români

Ultimele știri

Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politiceÎntreruperi de curent de luni în București, Ilfov și GiurgiuTikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintaleKarol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altora

În contextul în care sezonul rece se apropie, întrebarea centrală pentru milioane de gospodării românești este cât va costa menținerea căldurii în locuințe. Răspunsul nu este simplu, deoarece dinamica prețurilor se diferențiază în funcție de sursa de energie utilizată. Expertul în energie și climă, Corina Murafa, subliniază că, după o fază de restricții, țara intră într-o nouă iarnă în care costurile pentru lemne și electricitate urcă, în timp ce tariful pentru gaze naturale rămâne administrat de stat printr-un mecanism distinct de cel din anii anterioți. Această disonanță de prețuri afectează direct puterea de cumpărare a cetățenilor, indiferent de modul în care aleg să se încălzească.

Chiar și pentru acei cetățeni care nu folosesc gazele ca sursă principală de căldură, scumpirile în sectorul energetic se transmit indirect în prețurile bunurilor de consum. Costurile mai ridicate pe care le suportă companiile pentru energie se reflectă în prețul produselor din comerțul de zi cu zi. Astfel, povara facturilor energetice se transformă rapid într-o nemulțumire generală față de clasa politică și instituțiile statului, cu potențial de a declanșa o revoltă socială.

Într-un interviu exclusiv pentru PressOne, Corina Murafa, cofondatoare a Observatorului Român al Sărăciei Energetice și vicepreședintă a secțiunii Mediu din cadrul Comitetului Economic și Social European, a analizat situația. Ea explică că România deține rezerve suficiente de gaze pentru a traversa iarna, însă politica de extindere a rețelelor de distribuție riscă să împingă populația către o sursă de încălzire tot mai scumpă, având în vedere că pe piața europeană gazul se tranzacționează la cote ridicate.

Interviu cu Corina Murafa: Ce așteptări pentru facturile de iarnă 2026–2027?

Întrebarea cheie după criza energetică din anii trecuți este ce ar trebui să aștepte românii în privința facturilor pentru încălzire în sezonul rece care vine. Murafa răspunde că presiunea asupra prețurilor este constantă, indiferent de tipul de combustibil folosit. În cazul lemnelor de foc, cu care încă se încălzește peste 40% din populația țării, prețurile continuă să urce. Chiar și înainte se înregistrau cote de 100 de euro pe metru cub în anumite regiuni, o tendință care se menține și crește acum.

Pentru electricitate, situația este clar una de scumpire. Facturile din toamna curentă au înregistrat creșteri de aproximativ 10%, cu perspective de a ajunge la 20–30%, în contextul creșterii cotelor pe piața pentru ziua următoare (PZU). Asta înseamnă că utilizatorii de aer condiționat sau centrale electrice pentru încălzire vor plăti semnificativ mai mult.

În privința gazelor, funcționează un mecanism de protecție diferit de cel din iarna precedentă, când exista un plafon fix de 0,31 lei pe kilowatt-oră. Acum avem o formă de control al prețului care începe cu plafonarea cotei cu care producătorii vând gazul, urmată de limite pentru adaosurile comerciale ale altor actori din lanț. În momentul prezent, cota gazului se situază la aproximativ 0,34 lei pe kilowatt-oră, în timp ce pe piața internațională prețurile s-au triplat față de perioada anterioară. Această protecție este semnificativă pentru consumatorul final.

Totuși, acest preț nu este static. Trebuie ținut minte că România este un importator net de gaze naturale. Aproximativ 10–15% din necesarul de iarnă se acoperă prin importuri, unde prețul este complet liber. Furnizorii plătesc cota de piață la achiziția gazului importat, ceea ce înseamnă că această componentă a facturii va fi afectată de volatilitatea pieței globale. Deși nu se așteaptă creșteri spectaculoase, un impact asupra costurilor finale există.

Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, la sfârșitul lunii octombrie 2026

Pe termen lung, mecanismul de control al prețului final, setat la un nivel atât de scăzut, creează o presiune negativă asupra populației. Fondurile necesare pentru compensarea producătorilor se finanțează din bugetul de stat, ceea ce impune o povară fiscală pe termen lung.

Vulnerabilități ale consumatorilor

Rămân anumite categorii de consumatori neacoperite de acest mecanism de protecție? Consumatorii industriali, fie mici fie mari, nu mai sunt protejați. Aceasta implică un impact direct asupra prețurilor generale din economie și o tendință inflaționistă. Dacă o brutărie care produce pâinea pe care o cumpăr plătește de trei ori mai mult pentru gazele utilizate în procesul tehnologic și pentru încălzire, acest cost suplimentar îmi va fi transferat în prețul final al produsului. Chiar dacă autoritățile susțin că protejează populația, faptul că industria este puternic afectată înseamnă că impactul asupra cetățenilor poate fi chiar mai ridicat prin aceste mecanisme inflaționiste.

Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, la sfârșitul lunii octombrie 2026, depozitele de gaze ale României erau umplute la aproximativ 88,6%, față de 98,6% în aceeași perioadă a anului precedent. Legislația în vigoare cere un minimum de 90% din capacitatea depozitelor, care trebuie umplute în perioada verii pentru a evita achiziția de gaze scumpe în timpul iernii. Problema este că achiziția s-a făcut la prețuri ridicate chiar și în vară, deci economia realizată este limitată. Nu se vede un risc major de aprovizionare sau un impact direct asupra prețurilor din cauza diferenței de 10% în nivelurile de umplere.

Ce alți indicatori sunt mai importanți decât procentul de umplere a depozitelor? Murafa consideră că este o chestiune de siguranță în aprovizionare. Pentru a fi siguri că avem suficient gaz, trebuie monitorizate și capacitățile de interconectare, fluxurile de gaz în țară și volumul importurilor. România continuă să investească în extinderea rețelelor de gaze; de exemplu, 30% din fondurile programului „Anghel Saligny” au fost direcționate către astfel de proiecte în anul curent.

Relevanța acestor investiții în contextul european

În Uniunea Europeană se urmărește reducerea consumului de combustibili fosili. Este firesc, având în vedere că, din izbucnirea conflictului din Hormuz și închiderea strâmtorii, Uniunea suportă o notă de plată cu 100 de miliarde de euro mai mare pentru importul de combustibili fosili. Anual, Europa importă combustibili fosili în valoare de 340 de miliarde de euro, pe când tot bugetul anual al Uniunii, pentru toate prioritățile, este de doar 190 de miliarde de euro. Deci, importurile de combustibili fosili sunt de 1,8 ori mai mari decât întregul buget anual al Uniunii Europene. Prioritatea trebuie să fie renunțarea la combustibilii fosili.

Murafa consideră că politica Guvernului României de extindere a rețelelor de gaze este un nonsens din punct de vedere economic. Orice gaz care intră pe piața unică europeană are o cotă ridicată din cauza mecanismelor internaționale de formare a prețului. Extinderea rețelelor condamnă oamenii să se încălzească scump și pune o presiune suplimentară pe preț. Este un mecanism economic clasic: creșterea cererii duce la creșterea prețului. Dacă noi creștem cererea de gaze în România, vom pune o presiune ascendentă asupra cotelor. În noul program de guvernare se menționează că extinderea rețelelor va continua acolo unde se justifică economic, dar expertul consideră că această abordare este problematică în contextul tranziției energetice europene.

Situația energetică pentru iarna 2026–2027 se caracterizează printr-o creștere a costurilor pentru electricitate și lemne, în timp ce gazele rămân sub controlul statului printr-un mecanism de plafonare. Totuși, acest control nu este fără consecințe: presiunea asupra prețurilor se transmite în economie prin inflație, afectând prețurile produselor de bază. Pentru a reduce facturile pe termen lung, Murafa propune o electrificare a consumului, însoțită de creșterea producției locale de energie electrică din surse regenerabile și de investiții în stocare și eficiență energetică a locuințelor. Fără aceste măsuri, dependența de gaze scumpe va continua să erodeze puterea de cumpărare a românilor.

Sursă: PressOne