Eșec politic: Partidele nu au ajuns la un acord pentru reducerea abandonului școlar

Radu Burnete: „Nu vreau să intru în această discuție!”?

Disputa dintre partidele care au negociat programul executiv al guvernării Bolojan, desfășoară în vara anului 2025, a cuprins o intensă dezbatere de circa trei ore în jurul unei propuneri care lega primirea ajutoarelor sociale de prezența elevilor la cursuri, însă un consens final nu a fost atins, a dezvăluit consilierul prezidențial Radu Burnete. Această declarație a fost rostită pe data de 23 octombrie 2026, în cadrul Astra Film Festival, într-o sesiune de dezbateri dedicată fenomenului abandonului școlar.

Ultimele știri

Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politiceÎntreruperi de curent de luni în București, Ilfov și GiurgiuTikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintaleKarol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altora

În timpul expunerii, fostul ministru al Educației Mircea Miclea a intervenit cu o observație legată de ajustarea normelor didactice: „Și atunci, domnul Bolojan a suplimentat numărul de ore la profesori”.

Burnete a subliniat că domeniul educațional reprezintă „cel mai important lucru care nu ne preocupă suficient”, evidențiind faptul că clasa politică se concentrează pe orizonturi de doi-trei ani, ignorând rezultatele investițiilor pe termen lung în instruire.

Această dezvăluire a fost făcută în cadrul dezbaterii intitulate „Abandonul școlar în perspectiva falimentului statal”, organizată în cadrul festivalului menționat, după ce Mircea Miclea a sugerat condiționarea acordării sprijinului social de prezența copiilor la cel puțin 90% dintre orele de școală. Radu Burnete, consilier prezidențial pentru probleme economice și sociale, a relatat detaliile discuțiilor dintre partidele implicate în pregătirea programului de guvernare.

Să știți că vara trecută, când partidele negociau programul de guvernare pentru ce urma să fie Guvernul Bolojan, fix ideea aceasta a fost pe masă: să condiționăm ajutoarele sociale de participarea la școală.

Și vă spun sincer că îmi aduc aminte, vreo 3 ore ne-am certat, n-o să spun cine a fost, cine n-a fost de acord, a afirmat Burnete.

Consilierul a explicat că propunerea nu a reușit să obțină acordul tuturor partidelor implicate în procesul de negociere. Dar e realitate, că am văzut de mai multe ori astfel de idei care ajung să cadă printre rânduri, pentru că nu există consens și asta era dificil, cel puțin anul trecut, între patru partide, a precizat Burnete.

În timpul acestei relatări, ca să facă și mai atractivă cariera didactică la țară.

Această afirmație a lui Mircea Miclea se referă la creșterea normei didactice de predare de la 18 la 20 de ore pe săptămână, măsură introdusă prin Legea nr. 141/2025 și aplicabilă începând cu 1 septembrie 2025.

Aceeași legislație a modificat modul de calcul al plății cu ora și a impus restructurarea rețelei școlare, prin stabilirea unor praguri minime de elevi necesare pentru ca instituțiile de învățământ să își păstreze personalitatea juridică.

Radu Burnete a comentat că „nu vreau să intru în această discuție”, fără a clarifica dacă creșterea normei didactice a fost subiectul aceleiași negocieri sau dacă a fost prezentată ca alternativă la măsura legată de ajutoarele sociale. În programul de guvernare al Cabinetului Bolojan pentru perioada 2025–2028, combaterea abandonului școlar era listată printre obiectivele cheie la capitolul dedicat educației și cercetării.

Documentul stipula, la punctul E13.13, că „se prioritizează prevenirea abandonului educațional prin programe ca PNRAS, PNRAU, «Școală după școală» și mese sănătoase în școli”, iar la punctul E13.14 era inclusă extinderea programului „Școală după școală”.

Totuși, pe parcursul mandatului executiv Bolojan, nu a fost anunțată o extindere semnificativă a niciuneia dintre aceste inițiave.

Programul „Școală după școală” nu a înregistrat progrese în privința extinderii la scară națională, iar extinderea programului „Masă sănătoasă” a vizat exclusiv unitățile de învățământ rezultate din comasările impuse prin Legea nr. 141/2025, în acele cazuri în care cel puțin una dintre școlile implicate beneficia deja de acest program. În ceea ce privește Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) și Programul Național pentru Reducerea Abandonului Universitar (PNRAU), autoritățile nu au publicat până în prezent evaluări privind impactul acestora.

Radu Burnete: Politicienii se gândesc la următorii doi-trei ani?

Singura analiză publică a rezultatelor PNRAS a fost elaborată de Banca Mondială, iar documentul a fost făcut accesibil public la câteva luni după redactare, în urma unei cereri din partea Edupedu. ro.

Astfel, deși reducerea abandonului școlar era prezentă în programul de guvernare, nu au fost prezentate public date care să demonstreze progrese concrete în atingerea acestui obiectiv prin măsurile asumate.

Fostul ministru Mircea Miclea a revenit, în cadrul dezbaterii, asupra efectelor majorării normei didactice asupra atractivității profesiei de profesor, în special în localitățile mici, unde cadrele didactice sunt obligate să predea în mai multe școli pentru a-și completa norma. În curând n-o să mai avem profesori, nu că avem profesori slabi, n-o să mai avem profesori.

Nu mai sunt profesori în urbanul mic, pentru matematică, pentru fizică, pentru chimie, pentru biologie nu mai sunt. De ce? Pentru că profesia e puțin atractivă.

Din decizia care a fost luată, cu plus două ore pentru cadre didactice, asta nu înseamnă două ore, înseamnă o navetă în plus, a susținut Mircea Miclea.

Radu Burnete: Politicienii se gândesc la următorii doi-trei ani. Copilul care, după 18 sau 20 de ani de educație, e un adult responsabil […] nu te ajută Consilierul prezidențial a analizat și dificultatea de a poziționa educația printre prioritățile politice, arătând că efectele investițiilor în școală se manifestă după intervale mult mai lungi decât durata unui mandat electoral.

Sunt perfect de acord cu dumneavoastră în ceea ce privește miopia asta și încerc să vă explic, așa cum am văzut-o și eu, venit recent în lumea asta politică, nu fac încă nici 2 ani de de zile, dar ce simt eu la oamenii politici este că, unu: reacționează, într-adevăr, la cicluri electorale și, da, se gândesc doar la următorii 2-3 ani și la ce-i face să fie aleși.

Și podul e ceva ce se poate inaugura. și integrat în societate, nu te ajută.

Și doi: ce văd este că reacționează la stimuli foarte puternici și imperativi „, a declarat Radu Burnete. Acesta a afirmat că puțini dintre politicienii cu care a interacționat de când lucrează la Palatul Cotroceni sunt dispuși să discute și despre priorități pe termen lung, dincolo de urgențele imediate.” Avem foarte puțini oameni politici, dintre cei pe care i-am cunoscut eu de când sunt la Palatul Cotroceni, care au disponibilitatea sau cultura, sau spațiul necesar ca să stea în jurul mesei și să spună: OK, aceste trei lucruri sunt urgente.

Dar totuși mai avem două lucruri de care trebuie să ne preocupe.

Și educația, din păcate, Ulterior, consilierul prezidențial a recunoscut explicit că educația și inovarea nu au fost priorități ale statului român.

„În România, haideți să fim sinceri, nu am prioritizat nici inovația, nici educația, că nu are rost să găsim explicații mai sofisticate.” Cum descrie consilierul prezidențial negocierile politice: „Eu vreau banii aici, partidul meu vrea să facă asta” Spre finalul dezbaterii, întrebat despre dificultatea îndeplinirii promisiunilor făcute de președinți în privința educației, Radu Burnete a explicat că, după intrarea în Administrația Prezidențială, a descoperit un număr mult mai mare de constrângeri decât anticipase.

„Lumea pe care am descoperit-o e una cu infinit mai multe constrângeri decât îmi imaginam eu”, a declarat acesta.

Burnete a descris apoi situațiile în care o propunere trebuie negociată cu reprezentanții partidelor politice, instituțiilor și sindicatelor, fiecare cu propriile priorități. „Constrângeri cu care poate sunt sau nu sunt de acord, dar pe care nu am puterea să le înlătur, pentru că trebuie să stau la masă cu 20 de oameni reprezentând partide, instituții, sindicate.” „Eu zic că, domnule, trebuie să facem X sau Y lucruri și toți ceilalți, cu relativă putere economică, socială sau politică, spunându-mi: nu sunt de acord cu dumneavoastră, domnule Burnete, noi avem prioritatea asta.” Consilierul prezidențial a concluzionat că obținerea unui acord între aceste interese este mult mai dificilă decât și-a imaginat înainte de a ajunge la Cotroceni.

„Genul ăsta de aliniere într-o democrație, mai ales în niște vremuri atât de agitate cum sunt cele de astăzi, e infinit mai dificilă decât îmi imaginam eu.”

Sursă: Edupedu