Nazare va rămâne la Finanțe?
Structura guvernamentală pregătită sub coordonarea lui Luca Niculescu se îndreaptă cu pași repezi spre un scenariu în care formațiunea condusă de social-democrați va deține o dominație nemaiîntâlnită din vremea în care Liviu Dragnea dicta agenda politică, estimările arătând că aproximativ două treimi dintre ministere vor reveni acestui partid.
Ultimele știri
Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politice
Întreruperi de curent de luni în București, Ilfov și Giurgiu
TikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintale
Karol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altoraDiscuțiile pentru configurarea viitoarei echipe executive au ajuns în faza critică a împărțirii portofoliilor, iar liderii partidului au deja gata opțiunile pentru sectoarele cheie. Desemnarea ministerială este creionată în proporție de 80–90 la sută, însă câteva nume și domenii de activitate rămân în continuare subiect de dispută la masa tratativelor.
Pe agenda formațiunii se află preluarea unor domenii fundamentale, printre care Justiția, Internele, Transporturile, Sănătatea, Economia, Agricultura, Munca și Dezvoltarea. De asemenea, portofoliul Mediului, cel al Apărării, precum și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene figurează pe lista discuțiilor purtate de social-democrați.
Dacă toate aceste sectoare vor fi adjudecate de reprezentanții partidului sau de candidați sprijiniți direct de acesta, formațiunea va ajunge să controleze efectiv, prin implicare directă sau indirectă, 11 dintre cele 17 ministere puse în discuție pentru noua formulă guvernamentală, ceea ce reprezintă 64,7%. Acest procent depășește considerabil greutatea politică pe care partidul a avut-o în cabinetele conduse anterior de Marcel Ciolacu, readucând în memorie arhitectura politică specifică Executivelor controlate autoritar în intervalul 2017–2019.
Totuși, există o discrepanță uriașă între perioada în care Liviu Dragnea asigura conducerea politică și realitatea actuală din Parlament. În anul 2016, partidul obținuse un scor electoral de 45,47% la Camera Deputaților și 45,67% la Senat, asigurându-și o supremație clară în legislativ și libertatea de a guverna alături de o formațiune minoritară, precum ALDE.
În contrast, la scrutinul parlamentar din decembrie 2024, aceeași formațiune a obținut doar 21,96% la Camera Deputaților și 22,30% la Senat, înregistrând practic mai puțin de jumătate din susținerea populară de la 2016.
În ceea ce privește distribuția efectivă a funcțiilor, social-democrații au creionat deja o listă de posibili miniștri, deși unele opțiuni ar putea suferi modificări în urma finalizării tratativelor. Pentru portofoliul Afacerilor Interne este vehiculat Marian Neacșu, care ar urma să îndeplinească simultan și atribuțiile de vicepremier.
La conducerea Ministerului Justiției ar fi menținut Radu Marinescu, o propunere venită dinspre filiala teritorială Dolj a partidului, în timp ce la Sănătate se analizează revenirea lui Alexandru Rogobete.
Cine va conduce Ministerul Justiției?
Portofoliul Agriculturii ar putea fi preluat din nou de Florin Barbu, iar pentru Ministerul Muncii sunt luate în calcul două opțiuni: Ciprian Văcaru, care a deținut anterior funcția de secretar de stat, și Florin Manole.
Pentru sectorul Transporturilor sunt avansate numele lui Ciprian Șerban și Ionuț Mașala, cel din urmă nefiind membru al partidului, dar urmând să ocupe fotoliul ministerial ca persoană susținută de social-democrați. La Ministerul Economiei sunt menționați Daniel Zamfir și Radu Oprea.
Portofoliul Mediului ar putea reveni lui Mihai Ghigiu, în timp ce pentru gestionarea fondurilor europene de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este avansat Eugen Teodorovici.
De asemenea, formațiunea urmează să preia Ministerul Dezvoltării, condus anterior de reprezentantul UDMR, Cseke Attila, pentru această poziție purtându-se discuții între filialele județene, fiind vehiculat inclusiv numele lui Romeo Lungu.
În același timp, o altă categorie de portofolii urmează să fie alocată unor figuri din afara partidului, incluzând specialiști independenți și persoane agreate de către președintele Nicușor Dan. La Ministerul Afacerilor Externe este propus Dan Neculăescu, actualul ambasador al României la NATO.
Pentru acesta din urmă există însă și ipoteza preluării Apărării, caz în care portofoliul Externelor i-ar fi atribuit lui Vlad Ionescu, consilier în cadrul Administrației Prezidențiale.
Finanțele publice ar urma să rămână sub conducerea lui Alexandru Nazare, fost membru PNL, iar pentru portofoliul Educației este menționat consilierul prezidențial Sorin Costreie. Sectorul Culturii ar urma să fie condus de un tehnocrat, în timp ce pentru noul minister dedicat Comunicațiilor și Inteligenței Artificiale este propus ca independent Bogdan Dumitru.
O trecere în revistă a guvernelor!
În plus, pentru funcția de vicepremier lipsit de portofoliu este menționat Eugen Tomac, cel care a fost primul politician însărcinat de Nicușor Dan să alcătuiască un guvern după prăbușirea Cabinetului Bolojan.
O trecere în revistă a Executivelor constituite în ultimele două decenii și jumătate scoate în evidență că social-democrații au mai deținut proeminențe covârșitoare în Guvern, cu precădere atunci când au deținut controlul absolut asupra puterii sau când au colaborat cu parteneri de coaliție foarte mici. Guvernul condus de Adrian Năstase, învestit în decembrie 2000, dispunea de 26 de poziții ministeriale, toate fiind împărțite membrilor PDSR, formațiune transformată în PSD în 2001, ceea ce însemna un control de 100%.
Mai târziu, în 2017, Cabinetul condus de Sorin Grindeanu, alcătuit prin alianța cu ALDE, avea 26 de funcții de ministru, dintre care 22 revizuite social-democraților, reprezentând o pondere de 84,6%. Tot în 2017, echipa guvernamentală a lui Mihai Tudose includea 21 de portofolii social-democrate dintr-un total de 26, echivalentul a 80,8%. O pondere identică s-a înregistrat și în Guvernul condus de Viorica Dăncilă, instalat în ianuarie 2018, unde partidul controla tot 21 de portofolii din 26. Într-o fază anterioară, Cabinetul Victor Ponta IV, investit în decembrie 2014, atribuise 14 portofolii PSD dintr-un total de 21, adică 66,7%.
În anii recenți, greutatea politică a partidului în cadrul Executivului a scăzut considerabil. Primul Guvern condus de Marcel Ciolacu, învestit în iunie 2023, avea nouă ministere social-democrate dintr-un total de 18, adică exact 50%. În cel de-al doilea Cabinet condus de același Marcel Ciolacu, format în decembrie 2024, partidul deținea opt din cele 16 portofolii, reprezentând tot jumătate din total.
Totuși, aceste comparații statistice istorice conțin și funcții asimilate rangului de ministru care nu corespundeau unor ministere autonome, motiv pentru care ele nu se suprapun perfect peste structura actuală de 17 portofolii luată în calcul pentru viitorul Cabinet condus de Luca Niculescu.
În ciuda avansului înregistrat de tratative, participarea oficială a formațiunii la noua guvernare rămâne sub semnul întrebării. Forul de conducere al partidului urmează să se pronunțe în cadrul ședinței Comitetului Politic Național programată pentru ziua de miercuri, unde se va decide validarea sau respingerea formulei propuse de Luca Niculescu.
Principalul motiv de ezitare al social-democraților este legat de riscul de a deconta singuri măsurile fiscale și bugetare dificile pe care viitorul Executiv va fi obligat să le implementeze. Liderii partidului ar fi preferat o arhitectură guvernamentală în care responsabilitatea pentru deciziile economice nepopulare să fie partajată și cu alte forțe politice.
Dacă nu se va ajunge la o înțelegere în acest sens, formațiunea riscă să se găsească în ipostaza ingrată de a coordona majoritatea ministerelor, dar și de a suporta integral costurile politice și electorale ale guvernării.
Sursă: Mediafax