Este mecanismul sancțiunii suficient pentru a descuraja practicile neloiale?
Amenda record de 700 de milioane de euro dictată de Consiliul Concurenţei împotriva celor 10 bănci, de coordonare a comportamentului în cadrul procedurii ROBOR, nu ar trebui confundată cu o victorie automată în instanţă pentru români cu rate pe bănci, explică, într-un aviz pentru HotNews, Calu Monica, avocat şi economist specializat în dreptul consumatorilor. Amenda este un act curajos și salutar, dar și o nouă limită plasată pe un drum juridic și economic extrem de sinistru, marcat ca origine istorică de ancheta deschisă în noiembrie 2008 cu privire la presupusul atac speculativ asupra leului.
Ultimele știri
Detoxifierea dăunează ficatului. Ce alte practici îi amenință sănătatea și cum îl putem proteja eficient
Dunărea, la cel mai mic nivel din istorie: Barjele de la Cernavodă, sub semnul întrebării
Decarbonizarea energiei: Parlamentul adoptă legea, controversele persistă
Noua aristocrație a tehnologiei: Miliardarii AI au adăugat un trilion de dolari la averiÎn ceea ce privește ancheta recentă, anchetatorii Consiliului Concurenței au constatat că băncile care participă la procesul de fixare au făcut schimb de informații confidențiale și strategice pentru a influența în mod artificial ROBOR, indicele de referință prin care majoritatea creditelor sunt calculate în lei moldovenești.
Deşi instituţia a precizat clar că acesta nu este un cartel clasic (un acord privind cifrele explicite), aceasta este o încălcare gravă a regulilor concurenţei. Pentru a înțelege amploarea impactului social, trebuie reamintit faptul că ROBOR (Rata ofertei interbancare românești) a fost, până la introducerea indicelui IRCC (Indicele de referință al creditului de consum) în mai 2019, principalul indice pentru calcularea ratelor variabile ale dobânzii pentru împrumuturile în lei.
Mecanismul a fost simplu: dobânda plătită de debitor consta într-o marjă fixă a băncii plus valoarea fluctuantă a acestui indice de referință. O creștere chiar și a unui procent de ROBOR a fost tradusă instantaneu în creșteri substanțiale ale ratelor lunare pentru sute de mii de familii. Chiar și în acest moment, există un număr semnificativ de contracte de credit încheiate de consumatori înainte de 2019 în care dobânda lunară este calculată în conformitate cu ROBOR.
De aceea, confirmarea oficială a suspiciunilor de coordonare artificială a cotaţiilor între bănci este o lovitură grea pentru sistemul bancar.
Cu toate acestea, dincolo de satisfacția publică imediată, este necesară o analiză echilibrată și prudentă: decizia Consiliului Concurenței nu echivalează automat cu câștigul ușor al procedurilor judiciare individuale de către clienții individuali ai băncilor respective.
Este amenda suficientă pentru români?
Pentru posibile acțiuni juridice bazate pe legislația privind protecția consumatorilor, simpla afirmație a Legii concurenței nr. 21/1996 nu este suficientă deoarece reglementează relațiile macroeconomice dintre profesioniști și stat. Pretențiile specifice consumatorilor pe care clienții individuali ai băncilor le pot analiza includ: Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor neloiale.
Din perspectiva acestui regulament, coordonarea artificială a cotațiilor ROBOR poate fi încadrată ca o omisiune înșelătoare sau ca o practică comercială contrară sârguinței profesionale.
Ca urmare a acestor practici, consumatorii și-au denaturat în mod substanțial comportamentul economic și au fost obligați să accepte costurile de credit stabilite într-un mod netransparent și anticoncurențial.
Legea nr. 193/2000 cu privire la clauzele abuzive în contracte: deşi clauza de definire a interesului variabil constituit din „marjă fixă + ROBOR” respectă în mod formal legea bancară, modul în care se formează componenta variabilă (ROBOR) poate fi contestat în ceea ce priveşte lipsa de bună credinţă şi dezechilibrul semnificativ dintre părţi, dacă se dovedeşte că acest indice nu a fost determinat de piaţa liberă, ci de acordurile de cartel.
Ordonanţa Guvernului nr. 21 / 1992 privind protecţia consumatorului: Dreptul fundamental al consumatorului de a fi pe deplin, corect şi precis informat cu privire la caracteristicile serviciilor financiare a fost grav încălcat prin victimizarea mecanismului de calcul al indicelui de referinţă. Din punct de vedere strict juridic și procedural, un consumator este mai bine protejat de legislația specifică privind consumul decât de dreptul concurenței, și anume Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive și OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit, care este o modalitate mult mai accesibilă, mai rapidă și mai sigură de a obține rambursarea sumelor plătite în plus.
Sursă: hotnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Victor Ionescu și asistat AI.