Bancherii globali se tem de două cuvinte cheie

Politica fiscală și cea monetară se topesc, amenințând stabilitatea globală!

Bancherii din întreaga lume exprimesc griji mari față de două concepte esențiale care, în opinia lor, amenințează stabilitatea economică globală.

Ultimele știri

Trump susține că are obligația de a interzice anumite publicații la Casa AlbăPasajul Ciurel va fi prelungit spre Centură, Iuliu Maniu respirăPrimarul Ciucu critică semafoarele stricate din București, în timp ce susține că nu-i lasă să fie eficientPunerea în siguranță a blocului din Rahova începe cu 480 de susținători

Axios a relatat că limitele tradiționale dintre politica fiscală și cea monetară, odinioară bine delineate, sunt în prezent supuse presiunii, fie prin contestație, fie prin redefinire.

Această evoluție apare în contexte în care guvernele aleși democratic încearcă să influențeze deciziile băncilor centrale, fie prin menținerea artificiosă a dobânzilor la niveluri reduse, fie prin adoptarea de măsuri populiste destinate să atenueze efectele unei datori publice în creștere.

Un astfel de scenariu ar putea duce la o inflație mai accentuată și la o volatilitate economică mai semnificativă, un risc pe care-l au identificat clar responsabilii din sistemul bancar central.

Această preoccupare a devenit evidentă în cadrul simpozionului anual al Rezervei Federale din Kansas City, unde bancherii centrali s-au reunit în weekendul trecut în Statele Unite. Ei au exprimat teamă de a intra într-o nouă fază, denumită de ei „dominanța fiscală”, în care oferta de bani nu mai este gestionată scopul principal de a menține o inflație joasă și stabilă, ci pentru a facilita viața politicienilor aleși, permitându-le să evite deciziile dificile privind impozitele și cheltuielile publice.

Contextul în care a avut loc acest întâlnire este semnificativ: urmează ani de presiune inflaționistă continuă și larg răspândită în numeroase state din întreaga lume, iar ratele dobânzilor pe termen lung, emise de trezoreriile naționale, au arătat o tendință ascendentă.

Cum arată amestecul politic în economia japoneză?

În paralel, autoritățile democratice sunt constrânge să evite creșterea impozitelor sau reducerea beneficiilor sociale, măsuri care, deși ar putea îmbunătăți suportabilitatea datoriei, sunt percepute ca politic risk.

Un exemplu ilustratív este situația din Japonia, unde Banca Națională a fost supusă unui presiune intensă de către guvernul condus de prim-ministra Sanae Takaichi pentru a nu crește dobânzile, chiar și în fața unei accelerări a inflației. În același timp, Ministerul japonez de Finanțe a coordonat acțiuni neobișnuite pe piețele de schimb valutar alături de Trezoreria SUA, cu scopul de a sustine cursul yenului.

În Franța, candidatul de la extremă stângă Jean-Luc Mélenchon a propus „anularea” unei părți a datoriei publice, o măsură pe care o consideră ca un mijloc de a transfera greutatea ajustării financiare pe moneda unică a zonei euro, evitând astfel reformele fiscale dificile.

În Statele Unite, de asemenea, s-au intensificat încercările de a influența Rezervei Federale: președintele Donald Trump a reluat eforturile de a demite Lisa Cook, una din guvernatoarele Fed, în continuarea criticilor sale pe termen lung direcționate către instituție și cerinței sale pentru dobânzi mai mize. În același timp, Trezoreria SUA a început intervenții pe piața obligațiunilor, văzând în ele un instrument pentru a reduce costurile de împrumut pe termen lung, chiar și în fața semnalelor de tensiune fiscală.

În cadrul aceluiași simpozion, Kristalina Georgieva, directora generală a Fondului Monetar Internațional, a avertizat că, în condițiile în care presiunile fiscale se intensifică, băncile centrale din întreaga lume ar putea fi supuse de presiuni legate de riscurile asociate dominanței fiscală. A subliniat că misiunea fundamentală a acestor instituții este să se asigure că inflația rămâne joasă și prevedibilă, adăugând că nu trebuie tolerat existența de „cowboy” ai politicii monetare care să intervină în sprijinul politicii fiscale, destabilizând astfel echiful macroeconomic.

Deși articolul original se întrerupe brusc, mesajul este clar: independența băncilor centrale este sub presiune, și orice erouzare a acesteia ar putea avea consecințe grave pentru economia mondială.

Sursă: hotnews

Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Diana Popa și asistat AI.