Banca Națională a Chinei cumpără aur în continuare, motivată de razoane politice

Cine este Akash Doshi, strategul de aur la State Street Investment Management?

Banca Națională a Chinei intensifică achizițiile de aur, determinată de factori politici și de strategie

Ultimele știri

Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politiceÎntreruperi de curent de luni în București, Ilfov și GiurgiuTikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintaleKarol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altora

În contextul actual, pentru autoritățile monetare din China, stocarea de aur are un motiv predominant de natură politică.

Deși prețul metalului prezios a înregistrat scăderi recente, instituția continuă să-și mărească rezervele prin achiziții regulare.

De fapt, de la lună antecedentă, banca centrală a efectuat cumpărături timp de 23 luni fără întrerupere, iar volumul achizițiilor acumulate în această perioadă a depășit deja totalul înregistrat în tot anul precedent, realizat în doar opt luni.

Acest ritm acelerat reflectă o preocupare specifică a autorităților chineze: reducerea dependenței față de dolarul american ca monedă de rezervă internațională.

În același timp, economiştii locali și cei care doriă să păstreze valoarea economiei lor se îndreaptă spre aur ca toward un refugiu sigur în perioade de incertitudine.

Această combinație între motivări de stat și comportamente individuale exercită un efect de consolidare asupra cotăţilor internaționale de aur, mai ales în fața rendamentelor atractive oferite de obligațiunile de stat ale Statelelor Unite, care fac concurență metalului prețios, conform analizei publicate de CNBC.

Conform informațiilor oficiale ale administraţiei vamale chineze, în primele opt luni ale anului 2026, China a cheltuit suma exactă de 158,8 miliarde de dolari pentru a importa peste 1.000 de tone de aur. Pentru comparație, în anul 2025 întreg, cantitatea importată a ajuns la 886 de tone, corespunzătoare unei valori de 96,5 miliarde de dolari. Aceasta ilustrează clar o creștere semnificativă atât în volum, cât și în valoare a achizițiilor.

În luna septembrie, Banca Populară Chineză a raportat o creștere a rezervelor sale de aur cu aproximativ 23 de tone, reprezintăţând cea mai mare achiziție lunară înregistrată în ultimii aproape trei ani.

Acest lucru a produs și extinderea celei mai lungi serii de cumpărături consecutive începând de la anul 2015.

Pressiunea de cumpărare se manifestă nu doar prin volumul de aur achiziționat, ci și prin diferența favoreabilă înregistrată pe piața internă chineză între prețul local și cel internațional, indicând o cerere puternică de la consumatori.

Akash Doshi, responsabil cu strategia pentru aur la State Street Investment Management, interpretează această disparitate de preț ca un semnal al creșterii sezonaliere a cererii, în pregătirea perioadii rece. Acest punct de vedere a fost menționat și de Carsten Menke, analist la Julius Baer, care a subliniat că scopul стратеgic al autorităților chineze este să scadă poziția pe care o deţin obligaţiunile de trezorerie ale Statelor Unite în portofoliul de rezervă națională.

Datele publicate de Departamentul Trezoreriei SUA confirmeză această tendință: în luna iulie, valoarea totală a deţinerilor chineze în obligaţiuni americane a scăzut la 618 miliarde de dolari, reprezentând un nivel minim nu văzut în ultimii optesprezece ani.

Returnând la contexte geopolitice, experții subliniază că blochezarea avereia rezervelor băncii centrale rusești de către guvernările occidentale, în urma invaziei largă spre Ucraina din 2022, a servit ca lecție clară privind vulnerabilităţile asociate deţinerii de active în străinătate în perioade de tensiune internațională. Acest eveniment a întărit convinția pe care o au multe state, inclusiv China, că diversificarea rezervelor prin includerea de aur este o măsură de precauție esențială.

Pentru gospodăriile din China, orientarea spre aur este determinată de o amestec de factori: instabilitatea economică internă, lipsa de alternative de investiție atractive și performanța slabă a claselor de active tradiționale.

De ce rendamentele pe depozite și obligaţiuni au urmat o traiectorie

Bijuteriile, lingourile și monedele de aur devin, în acest cadru, instrumente practice de păstrare a valorii în timp. În contraste, piața imobiliară, de mult considerată un stâlp al bogăţiei familiale, rămâne blocată într-o tendință de scădere ce durează deja de câțiva ani.

Similar, pieţa de acţiuni confrunta dificultăţi, cum arată scăderea cu aproximativ 8% a indicelei CSI 300 în cursul acestui an, în contrast cu un plus de 13% înregistrat de S&P 500 pe aceeași perioadă.

Rendamentele pe depozite și obligaţiuni au urmat o traiectorie descendentă, determinată de o cerere slăbă pentru împrumuturi. De exemplu, venitul obţinut deţinând o obligaţiune de stat chineză cu scadenţă de un an a scăzut la circa 1,2%, în timp ce o echivalentă americană oferă circa 4,46%.

Această diferență mare face ca costul de oportunitate al deţinerii de aur să devină mult mai mic în China decât în multe economii occidentale, conform explicării oferite de Ole Hansen, responsabil cu strategia pentru mărfuri la Saxo Bank.

Menke, de asemenea, a remarcat că eforturile lui Beijing pentru a dezvolta o piață internă mai lichidă și profundă a aurului, prin creșterea rezervelor disponibile, contribuie la stabilizarea și dezvoltarea pieței globale.

După estimările sale, până la finalul lunii august, instituția monetară chineză ar fi achiziționat aproximativ 190 de tone de aur, dintre care 110 de tone nu au fost publicate oficial în rapoartele periodice.

Deși în luna septembre prețul aurului a scăzut cu peste 8%, ajungând la aproximativ 4.176 de dolari pe uncie, comparaţia cu nivelul record de peste 5.500 de dolari atins în ianuarie arată că pieţa remaind volatilă. Această scădere a prețului nu a afectat negativ cererea chineză, care a rămas constantă și puternică. Analistii observă că, deoarece aurul nu produce dobândă, el este sensibil față de schimbările în politicile monetare, mai ales cele ale Federal Reserve. Semnalele privind o posibilă altă creștere a ratei dobânzii în 2026 mențin presiunea descendentă pe metal.

Totuși, achiziţiile constante ale Banci Populare Chinezei funcționează ca un amortizator, prevenind o scădere mai profundă a prețurilor.

Eva Mandey, analistă de mărfuri la ING, a declarat că intervenţia constantă a statului chinez a devenit un pilier structural de susținere pentru nivelurile de preț pe piața mondială.

Explicarea se bazează pe faptul că băncile centrale, în contraste cu investitorii individuali, acționează cu o perspectivă de termen lung și sunt mai puțin influențate de fluctuaţiile de pe termen scurt.

Carsten Menke a adăugat și observaţia că, deși rendamentele obligaţiunilor au tendință de creștere și așteptărilor privind dobânzile sunt în elevare, aurul a reuşit să se menţină peste nivelurile înregistrate în vara. În acest cadru, Akash Doshi a formulat o prognoză optimistă, estimând că prețul unciei de aur ar putea varia între 4.750 și 5.500 de dolari până la finalul primului trimestru al anului 2027, susținut de o bază solidă de cerere provenită în principal din China.

Totuși, chiar și cu achiziţiile continue, diferența semnificativă dintre rezervele de aur ale Chinei și cele ale Statelor Unite persistă.

Conform datelor publicate de Consiliul Mondial al Aurului, în luna august China deţinea exact 2.387 de tone de aur, plasându-se pe locul cinci în clasamentul mondial de deţināţi, cu un stoc egal cu circa o treime din cel al SUA.

Un eventual retour la încredere pe piaţele imobiliare și de acţiuni din China ar putea determina o reducere a cererii private de aur, la fel ca și un yuan mai slăb — care ar face metalul mai scump pentru cumpărătorii locali — sau o creștere a ratelor dobânzilor, care ar face alternativa de depozitare mai atractivă. Pentru ca schimbarea să devină mai amplă și structurală, ar fi necesar că băncile centrale din lume să reducă voluntatea de a diversifica portofoliile de rezervă și că tensiunile geopolitice globale să scadă în intensitate.

În prezent, niciuna dintre aceste condiții nu appeară probabilă în termenul apropiat, conform afirmaţiilor lui Ole Hansen.

Sursă: HotNews