Alianță strategică istorică între Uniunea Europeană și Canada la Montreal

Va deveni Canada primul membru asociat al UE?

Montreal a devenit zilele acestea scena unui parteneriat istoric între Bruxelles și Ottawa. În capitala culturală a Canadei, delegații celor două blocuri au petrecut două zile întregi în discuții intense pentru a consolida o alianță strategică fără precedent.

Ultimele știri

Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politiceÎntreruperi de curent de luni în București, Ilfov și GiurgiuTikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintaleKarol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altora

La masa negocierilor s-au aflat greii celor două economii: Ursula von der Leyen, Antonio Costa și Mark Carney. Împinse de la spate de politicile proteccioniste ale președintelui american Donald Trump și de expansiunea economică a Chinei, puterile de talie medie au fost practic forțate să se regrupeze.

Potrivit POLITICO, inițiativa reprezintă cea mai vastă colaborare a Uniunii Europene cu un stat extracomunitar din istoria blocului.

Un moment de cotitură al summitului a fost acceptarea de către premierul canadian a propunerii europene privind statutul de membru asociat.

Deși inițial au existat rezerve, Mark Carney a aderat la acest model, stabilind o fereastră de șase luni pentru elaborarea regulilor și testarea procesului de integrare.

Noua formulă ar putea servi drept precedent pentru alte națiuni din afara Europei.

Cum își asigură Europa independența față de mineralele Chinei?

„După ce Canada dobândește statutul de prim membru asociat al UE, vom defini în lunile viitoare conținutul și domeniul de aplicare a acestei noi forme de apartenență”, a explicat Carney într-o declarație de vineri. Pentru a ține pasul cu progresul, liderii se vor întâlni periodic, iar colegiul comisarilor europeni va face o vizită de lucru în Canada în martie.

Pe plan economic, lovitura de teatru a fost semnarea unui acord-cadru între Banca Europeană de Investiții și guvernul canadian. Documentul deschide calea pentru finanțarea viitoarelor proiecte în sectorul mineralelor critice – litiu, nichel și cobalt –, resurse vitale pentru baterii și semiconductori.

Scopul clar este diversificarea aprovizionării și ruperea dependenței Bruxelles-ului de piața chineză. Chiar dacă nu aduce fonduri imediate, acordul pune bazele juridice pentru investițiile de mâine.

În plus, Ottawa vrea să devină o „superputere energetică”, mizând pe rezervele de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL) din provincia Alberta.

Cum infrastructura existentă e legată pe axa nord-sud, cele două părți au bătut palma pentru un studiu de fezabilitate privind exportul de GNL spre Europa, prin porturile de pe coasta de est sau din zona arctică.

Ce rol joacă Washingtonul și presiunile Beijingului?

Paralel cu discuțiile transatlantice, senatorul american Peter Welch a venit la Montreal ca să domolească tensiunile comerciale dintre SUA și Canada. El s-a întâlnit cu oficiali și oameni de afaceri loviți de tarifele vamale, dar n-a putut avansa un termen clar pentru detensionarea relațiilor. Welch a sugerat că alegerile de jumătate de mandat de marți din SUA ar putea aduce o gură de oxigen. „Sunt convins că vom reuși, dar vom fi sub un președinte care abuzează de puterea sa și acționează în mod arbitrar”, a comentat el, recunoscând că nu poate garanta schimbări imediate.

În lupta comună împotriva dominației Chinei, Ottawa și Bruxellesul vor atrage investiții europene în rafinarea mineralelor critice.

Chiar dacă comunicatul final n-a nominalizat nicio țară, ministrul canadian al Apărării, David McGuinty, a pus deștul pe rană, acuzând direct Beijingul că înghite resursele globale, în special din Africa, la schimb cu stadioane sau căi ferate ușoare.

„Canada deține rezerve uriașe de minerale critice – practic toate cele 10 minerale din lista scurtă a NATO. Nu ne vom limita doar la extracție; intenționăm să trecem și la prelucrarea acestora”, a avertizat McGuinty.

În final, suveranitatea a fost laitmotivul invocate de Carney, von der Leyen și Costa pentru a justifica parteneriatul. Răspunsul la schimbările climatice, atacurile la democrație și folosirea comerțului ca armă politică cer măsuri ferme, mai ales după ce temerile legate de suveranitate l-au făcut pe Carney să pună pauză negocierilor cu administrația Trump.

Între timp, autoritățile din Quebec cer și ele un loc la masa deciziilor, la fel ca la tratatul CETA.

Sursă: DC News