Alexandra Rusu: AI în editurile românești: de la traducere la strategie, cu accent pe rolul omului

Alexandra Rusu: cum transformă AI-ul rutina zilnică la ZYX Books?

În ultimii ani, inteligența artificială a intrat în birourile editorilor români ca un coleg discret, dar omnipresent.

Ultimele știri

Trump susține că are obligația de a interzice anumite publicații la Casa AlbăPasajul Ciurel va fi prelungit spre Centură, Iuliu Maniu respirăPrimarul Ciucu critică semafoarele stricate din București, în timp ce susține că nu-i lasă să fie eficientPunerea în siguranță a blocului din Rahova începe cu 480 de susținători

Nu mai e vorba doar de experimente de laborator sau de conferințe tehnice — AI e acum parte din rutina zilnică în multe case de editură.

Se folosește pentru a căuta informații repede, pentru a genera texte pentru rețelele sociale, pentru a crea materiale vizuale simple, pentru a încerca traduceri automate și chiar pentru a modela scenarii de business.

Dar, așa cum a arătat experiența ZYX Books, nu totul merge așa de ușor cum arată pe hârtie.

Un prim test cu traducerea unui manuscris prin ChatGPT a arătat că aproximativ 60 % din text era utilizabil brut — dar restul a necesitat luni de muncă editorială intensă. Redactorul care a preluat materialul a spus că, deși a économisit timp la prima trecere, apoi a trebuit să lucreze din greu pentru a corecta erori de sens, ton și adaptație culturală.

Nu era doar o corectare de gramatică — era o reconstruire. În paralel, încercările de a genera coperți fără designer au eșuat clărind: o imagine frumoasă nu e totdeauna o copertă bună. Expertiza umană rămâne neînlocuită aici.

Alexandra Rusu, director editorial la ZYX Books și, de asemenea, editoreasă și scriitoare, explică că nu e specialistă în AI — ci o persoană care nu poate să-și permită să o ignore. „Trebuie să deții un nivel înalt de competență pentru a exploata AI pe deplin”, spune ea.

Nu e mai un subiect de nișă.

Intervenția umană s-a dovedit mult mai profundă decât ne așteptam!

E un instrument pe care îl folosim zi cu zi, și rezultatele depind mult de ce vrei să faci cu el.

Ea observează o evoluție rapidă: ce era imposibil acum un an — sau chiar trei luni — este acum rutină.

Funcționalitățile pe care le dăm pentru garantate azi erau, recent, doar proiecții de science fiction. Dar această accelerație nu înseamnă că putem lăsa mașina să lucreze singură.

În domenii precum traducerea nonficțiunii comerciale — care a fost focusul experimentului ZYX Books — AI poate da un punct de plecare solid, dar nu un produs final.

După ce au verificat că intervenția umană era mult mai profundă decât anticipat, editorii au decis să se întoarcă la colaborarea cu traducători profesioniști. Nu pentru că experimentul a eșuat total, ci pentru că au realizat că calitatea nu se compromite. Rusu subliniază totuși că porta nu e închisă: AI are rolul său, dar e diferit în ficțiune față de nonficțiune. În ultima categorie, unde claritatea și fidelitatea la sursă sunt esențiale, ajutorul uman nu e opțional — e esențial.

În final, AI aduce undă de avantaje: accelerează cercetarea, ajută la brainstorming de conținut, sprijină planificarea strategică și reduce sarcini repetitive.

Dar, așa cum arată lumea ZYX Books, cel mai bun rezultat apare nu când mașina lucrează locul omului, ci când omul știe să folosească mașina ca un instrument — nu ca un înlocuitor.

Sursă: hotnews

Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Andrei Marinescu și asistat AI.