De ce este legea supremă vulnerabilă?
Dezbaterea privind necesitatea sancționării penale a încălcărilor constituționale a reintrat în atenția publică după o emisiune difuzată în cursul serii de luni pe canalul Realitatea Plus. În cadrul show-ului condus de Ancă Alexandrescu, un telespectator a ridicat problematica lipsei unei pedepse specifice pentru cei care violează textul Constituției, o lacună pe care Adrian Toni Neacșu a transformat-o într-o propunere legislativă concretă.
Ultimele știri
Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politice
Întreruperi de curent de luni în București, Ilfov și Giurgiu
TikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintale
Karol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altoraFostul magistrat a calificat această întrebare ca fiind crucială pentru menținerea coerenței statului de drept, subliniind că, în absența unei protecții penale, legile fundamentale rămân vulnerabile.
Pe contul său de Facebook, avocatul a argumentat că mecanismele actuale de apărare a legii supreme sunt deficitare, sugerând că o abatere de la principiile constituționale poate fi o faptă mai gravă decât nerespectarea unor reguli ordinare.
El a criticat statusul actual, în care supremația Constituției este doar proclamată formal, fiind protejată exclusiv prin instrumente de natură constituțională și politică, nu prin forța dreptului penal.
Neacșu își motivează poziția pornind de la principiul ierarhiei normelor, conform căruia Carta fundamentală se situează deasupra oricărui alt act juridic din România. Deși a recunoscut că a avut un dialog aprins cu Silvia Uscov, un alt jurist cunoscut, el a insistat asupra ideii că, pentru a avea o democrație reală, legea supremă trebuie să beneficieze de cea mai riguroasă formă de protecție disponibilă într-un stat modern: legea penală.
În viziunea sa, ignorarea unui principiu constituțional nu este o simplă abatere politică, ci o distrugere a ordinii juridice, fiind considerată cea mai gravă formă de nesocotire a dreptului.
Ca soluție practică, avocatul propune modificarea Codului Penal pentru a introduce o circumstanță agravantă specifică în cazul infracțiunii de abuz în serviciu. Astfel, atunci când un funcționar public încalcă direct Constituția, fapta ar trebui să fie pedepsită mai aspru, similar cu modul în care legea actuală prevede agravanta consecințelor deosebit de grave.
Ideea centrală este că nimic nu se poate situa deasupra Constituției, iar orice act sub ea trebuie să respecte această ierarhie.
Un alt aspect esențial al dezbaterii vizează rolul Curții Constituționale.
Neacșu pune în balanță două scenarii: fie delegăm apărarea literală a Constituției exclusiv Curții, creând un monopol care poate fi exercitat arbitrariu, fie folosim toată puterea statului, în primă instanță prin legea penală, pentru a o proteja.
Cum poate fi apărată Constituția?
El optează pentru varianta a doua.
Contextul juridic actual este dat de articolul 1, alineatul (5) din Constituție, care impune respectarea legii fundamentale și a supremației acesteia. Articolul 142 numește Curtea Constituțională garant al acestei supremații, având atribuții de control al constituționalității și de rezolvare a conflictelor de competență.
Deși legislația penală actuală pedepsește anumite fapte care afectează ordinea constituțională, ea nu incriminează generic orice încălcare a Constituției.
Orice modificare viitoare va trebui să rezolve dificultatea delimitării între deciziile politice, abaterile constituționale și faptele penale, respectând principiul legalității incriminării, care cere definiții clare pentru ca cetățenii să știe ce comportamente sunt interzise.
De exemplu, aprobarea unei legi ulterior declarate neconstituționale nu ar trebui să transforme automat parlamentarii în inculpați.
Curtea Constituțională a reiterat, inclusiv în Decizia nr. 405/2016 referitoare la abuzul în serviciu, că dreptul penal este ultima soluție a statului, rezervată faptelor grave și bine definite. Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, a susținut în trecut aceeași prudență, arătând că nu orice eroare a unui funcționar public trebuie să ducă la închisoare.
Comisia de la Veneția a accentuat, de asemenea, importanța securității juridice și a evitării exercitării arbitrare a puterii. În prezent, consecințele încălcării Constituției variază de la declararea neconstituționalității unor acte normative până la suspendarea președintelui pentru fapte grave.
Profilul celui care lansează această inițiativă este complex.
Adrian Toni Neacșu este avocat și fost magistrat, cu o experiență administrativă bogată în sistemul judiciar.
El a ocupat funcția de președinte al Tribunalului Vrancea și, din 2011, a fost membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentând categoria judecătorilor de tribunale.
Cariera sa a fost marcată de intervenții publice privind organizarea justiției și relațiile dintre instituții, dar și de o condamnare penală definitivă. La data de 23 martie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Dosarul viza documente utilizate pentru justificarea prezenței la serviciu și încasarea necuvenită a salariilor și diurnelor în perioada activității în CSM.
Sursă: Mediafax