Ministerul de Interne clarifică rolul paznicilor în școli: Ce fac în caz de suspiciune

Ce măsuri a adoptat guvernul după incident?

Securitatea în unitățile școlare: clarificarea atribuțiilor paznicilor și noile protocoale post-incident

Ultimele știri

Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politiceÎntreruperi de curent de luni în București, Ilfov și GiurgiuTikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintaleKarol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altora

După episodul din Bistrița, în care un elev a atacat cu un cuțit o profesoară și alte persoane, autoritățile de ordine publică au intensificat verificările la intrarea în instituțiile de învățământ. Ramona Dabija, în calitatea sa de chestor de poliție, a explicat pe Prima News, în data de 30 octombrie, că responsabilitatea paznicilor este crucială pentru detectarea oricărei situații suspecte.

Ea a subliniat că persoana care controlează accesul elevilor trebuie să fie extrem de atentă la obiectele pe care copiii le poartă cu sinele. Un ghiozdan voluminos sau un număr mare de bagaje poate fi un semn de alarmă.

Dabija a menționat că, indiferent dacă paznicul este angajat direct de școală sau provine dintr-o firmă privată de securitate, rolul său este esențial pentru protecția elevilor.

De la intrarea prin poarta instituției, supravegherea continuă este necesară, iar orice element care pare neobișnuit trebuie semnalat imediat către personalul didactic și administrativ.

În această săptămână, echipa a lucrat cu paznicii din mai multe școli pentru a redefine clar sarcinile lor.

În răspunsul integral al chestorului, se subliniază că fiecare actor din sistemul educațional și de siguranță publică trebuie să-și îndeplinească obligațiile specifice.

Poliția, Jandarmeria, Pompierii, școala și chiar elevii au fiecare o responsabilitate proprie. Un aspect critic este gestionarea comandelor de mâncare realizate prin platforme online. Dabija a explicat că, deși este normal ca elevii să comandă produse, există un risc ca pachetele să introducă obiecte interzise în incinta școlii.

S-a pus întrebarea despre momentul în care copiii ridică comenzile – în timpul orei sau în pauze – și cine supraveghează acei elevi când se deplasează pe coridoare.

S-a constatat că elevii pot fi văzuți în locuri diferite față de cele declarate, ceea ce impune o reevaluare a modului de supraveghere. Nu se cere o supraveghere continuă, dar sunt necesare metode de control comun cu elevii pentru a asigura sentimentul de securitate.

Contextul legal și sancțiunile aplicabile

În urma seriei de incidente violente, care au variat de la forme ușoare și repetate până la cazuri foarte grave, legislația în vigoare – Legea Educației și Statutul Elevului, alături de Regulamentul de Ordine Interioară și de Învățământ Preuniversitar (ROFUIP) – stabilește o serie de sancțiuni. Acestea pot include exmatricularea pentru o durată de un an, cu posibilitatea de reînscriere fie în aceeași instituție, fie în alta, în funcție de circumstanțele fiecărui caz.

Exmatricularea se aplică strict în situații foarte grave, în care prezența elevului pune în pericol siguranța celorlalți elevi sau a personalului școlar.

Șapte măsuri noi: cum răspunde statul la atacuri!

Este important de menționat că aceste sancțiuni sunt legate mai degrabă de acțiuni de violență, și nu acoperă neapărat alte abateri de la regulamentul de ordine interioară.

De exemplu, interdicția ca un elev să aducă arme albe în școală nu are o sancțiune explicită prevăzută direct în regulament, deși încălcarea ei are efecte prin contractul educațional semnat de părinți.

Măsurile guvernamentale și reacțiile instituțiilor

Guvernul a prezentat șapte măsuri consecutive în răspunsul la atacurile din școli. Acestea includ: creșterea numărului de paznici și consilieri școlari, pregătirea cadrelor didactice pentru identificarea timpurie a factorilor de risc, aplicarea de sancțiuni mai severe pentru faptele de violență și modificarea cadrului legislativ privind obiectele interzise în incinta școlară.

Detaliile incidentului din Bistrița

În dimineața zilei de luni, 19 octombrie, un elev din clasa a VII-a a atacat cu un cuțit o profesoară și doi colegi la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița. Conform declarațiilor inspectorului școlar general Vasile Șteopoaie, agresorul ținta specifică era un elev din clasa a VI-a, pe care intenționa să îl rănească, motivând acțiunea cu diferențele de religie.

Profesoara a încercat să oprită intrarea agresorului în sala de clasă și a fost lovită în regiunea frunții și în partea laterală a abdomenului.

Ministrul Educației a emis un comunicat de presă prin care condamnă agresiunea și solicită parlamentarilor să actualizeze cadrul legal pentru a oferi o protecție penală specială profesorilor care sunt agresați sau amenințați. Paralel, Federația Națională a Părinților Edupart a cerut măsuri urgente din partea autorităților și a îndemnat părinții să fie mai prezenți în viața copiilor. În comunicatul lor se subliniază: „Violența nu poate fi tolerată în școlile din România. Nici împotriva elevilor, nici împotriva profesorilor și nici împotriva vreunui membru al comunității școlare”.

Perspectiva Ministerului Delegat

Sorin Ionescu, candidat propus de PSD pentru funcția de ministru delegat pentru învățământul preuniversitar, a afirmat că instituțiile școlare trebuie să colaboreze mai strâns cu organismele de siguranță publică pentru a preveni episoadele de violență. Când i s-a cerut să precizeze cine ar fi trebuit să identifice semnele de radicalizare ale agresorului, Ionescu a răspuns că această responsabilitate depășește competența exclusivă a Ministerului Educației.

Reacția familiei și decizia disciplinară

Bunicul elevului agresor a explicat, potrivit relatărilor publicate de timponline. ro, că nepotul este un elev premiant și a fost victimă a bullying-ului. El a descris cum grupurile formate în clasă au marginalizat copilul, care nu făcea nimic rău, dar era ținut în afara cercului social prin piedici și agresiuni verbale sau fizice.

Conform informațiilor transmise marți, 27 octombrie, de inspectorul școlar general Vasile Șteopoaie către Agerpres, elevul de 13 ani care a comis actul de violență pe 19 octombrie a fost exmatriculat din unitatea de învățământ. Această măsură vine în linie cu prevederile legale menționate anterior, aplicabile în cazurile foarte grave unde prezența elevului reprezintă un risc pentru comunitatea școlară.

Sursă: Edupedu