Predoiu susține-o pe Chiriac la CSM, după intervenția fără precedent a Parchetului

De ce a convocat procurorul Sandu această ședință?

Conflictul institutional dintre conducerea Ministerului Public și Consiliul Superior al Magistraturii a atins un nivel de tensiune neobișnuit, cu ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, apărându-și poziția și susținând-o public pe procurorul general, Cristina Chiriac, în fața colegilor acesteia din CSM. Evenimentul a avut loc miercuri, în cadrul ședinței Secției pentru procurori, unde s-a dezbatut o problemă de principiu: dacă Inspecția Judiciară trebuie sesizată pentru a verifica legalitatea demersului prin care Parchetul General a cerut strămutarea unui dosar penal important.

Ultimele știri

Trump susține că are obligația de a interzice anumite publicații la Casa AlbăPasajul Ciurel va fi prelungit spre Centură, Iuliu Maniu respirăPrimarul Ciucu critică semafoarele stricate din București, în timp ce susține că nu-i lasă să fie eficientPunerea în siguranță a blocului din Rahova începe cu 480 de susținători

Prezența șefului de la Justiție a generat o polemică aprinsă, deoarece statutul său de ministru interimar, într-un guvern demis, a fost contestat de unii membri ai consiliului, care consideră că prerogativele sale sunt limitate strict la gestiunea administrativă, fără putere decizională în plenurile CSM.

Dezbaterea s-a centrat pe o inițiativă fără precedent a Parchetului General, care a intervenit în numele unui parchet din subordine pentru a solicita transferarea unui dosar de la Curtea de Apel Craiova la Curtea de Apel București. Această manevră a stârnit îngrijorarea unor mulți procurori din cadrul CSM, care temeau că independența organelor de urmărire penală ar putea fi erodată prin astfel de intervenții directe ale conducerii naționale.

Miercuri dimineața, Secția pentru procurori s-a adunat pentru a evalua oportunitatea sesizării Inspecției Judiciare.

Un vot favorabil în acest sens ar fi implicat deschiderea unei cercetări disciplinare împotriva procuroarei generale Cristina Chiriac, care, în calitate de membră de drept a CSM, a asistat la ședință.

Dinamică întâlnirii a fost marcată de modalitățile diferite în care participanții au fost prezenți: Cristina Chiriac a fost fizic în sala de ședință, în timp ce Cătălin Predoiu a intervenit prin videoconferință. Această prezență hibridă a alimentat discuțiile, vicepreședintele CSM, Bogdan Staicu, notând ironic că „domnul ministru Predoiu participă, după mult timp, la o ședință a Secției pentru procurori”.

Tensiunea a escaladat când procurorul CSM Claudiu Sandu a solicitat ca dreptul lui Predoiu de a participa și de a vota să fie supus la vot, argumentând că, în lipsa unui mandat deplin, acesta acționează ca un simplu administrator al ministerului.

Sandu a subliniat că un guvern demis nu mai are capacitatea de a emite acte de dispoziție, iar votul în Consiliu constituie exact un astfel de act.

În Explicând absența anterioară de la ședințele CSM, ministrul a invocat agendele încărcate ale celor două portofolii pe care le deține simultan: Justiția și Internele. Contestarea lui Sandu nu s-a oprit doar la figura ministrului, ci a extins critică și asupra prezenței Cristinei Chiriac, subliniind conflictul de interes, deoarece o eventuală sesizare a Inspecției Judiciare o vizează direct, iar ea deține drept de vot.

Procurorul Sandu a justificat convocarea ședinței prin solicitarea multor colegi din teritoriu, care semnalau probleme de legalitate în măsurile luate în speța din Craiova, devenită emblematică. El a pledat pentru respectarea căii legale, considerând normal ca Inspecția Judiciară să își exercite atribuțiile de verificare, conform legii, pentru a clarifica o situație nouă în practica parchetelor.

Din cauza subiectului dezbaterii, Sandu a susținut că unii membri de drept ai Consiliului se află într-o stare de incompatibilitate temporară.

Reacția procurorului general a fost promptă și defensivă.

Cristina Chiriac a intervenit pentru a liniști colegii din țară, asigurându-i că deciziile sale au fost luate în deplină conformitate cu condițiile de legalitate și fără a atinge independența procurorilor din subordine.

Ea a garantat că independența lor va fi respectată de ea, în calitatea sa de șef al Ministerului Public. Susținerea sa a fost oferită de Cătălin Predoiu, care a argumentat că societatea are nevoie de un procuror general puternic și autoritar.

Ce decide Secția pentru procurori în cele trei cazuri?

Ministrul a subliniat că, pe lângă valoarea fundamentală a independenței, este esențială asigurarea unei conduceri a Ministerului Public care să nu fie amputată în autoritatea sa încă de la început.

Cetățenii, a insistat Predoiu, au nevoie de un sistem independent, dar coerent, cu o conducere care să beneficieze de autoritatea și sprijinul necesare din partea Secției și al CSM.

Procurorul Sandu a replicat, definind această putere ca pe una derivată din respectarea legalității și supunerea activității procurorului general, sau a oricărui alt procuror din România, inclusiv a membrilor CSM, analizei Inspecției Judiciare atunci când este cazul. Vicepreședintele CSM, Bogdan Staicu, a intervenit pentru a clarifica că ședința de astăzi nu este una de pronunțare a unor verdicte de vinovăție, ci se discută exclusiv sesizarea Inspecției Judiciare.

Un alt moment important al dezbaterii a fost marcat de intervierea procurorului Daniel Horodniceanu. Acesta a descris un „oarecare conflict” perceput între procurorul general și procurorii din CSM, cerând amânarea luării unei decizii pentru a permite o analiză mai profundă a situației din Craiova.

Horodniceanu a subliniat importanța aparențelor în profesia de jurist, recunoscând că, la nivel superficial, pare a exista o tensiune între Secție și procurorul general, cei doi poli de autoritate din Ministerul Public.

Fiind aleși de colegi, procurorii din CSM sunt sensibili la semnalele transmise din teritoriu.

Deși a fost de acord că simpla expunere a procurorului general Insecției Judiciare nu ar fi neapărat oportună, chiar dacă instituția de control de astăzi diferă de cea de acum trei ani, Horodniceanu a cerut o amânare scurtă pentru a primi acte de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, dorind o imagine completă a speței înainte de a vota în cunoștință de cauză.

Secția pentru procurori trebuia să decidă asupra a trei aspecte cheie. Conform surselor din Consiliu, cererea de amânare formulată de Horodniceanu a fost respinsă. La votul privind decizia de sesizare a Insecției Judiciare, rezultatul a fost unul de echilibru perfect: trei voturi pentru și trei împotrivă, cu un vot declarat nul.

Astfel, votul urmează să fie reluat vineri.

Contextul juridic al acestei dispute pornește de la o decizie a instanței supreme din marți, care a aprobat strămutarea unui dosar de la Curtea de Apel Craiova la Curtea de Apel București. Dosarul în cauză viza o femeie din Craiova care contesta o soluție de clasare într-un proces de corupție, în care erau implicate și figuri magistrale. Inițial, dosarul fusese înregistrat la Curtea de Apel Craiova la jumătatea lunii august și repartizat judecătoarei Sorina Marinaș.

Pe 11 septembrie, magistrata a pus în discuție posibila sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind competența investigării infracțiunilor comise de magistrații români.

Termenul procesului a fost amânat pentru 15 septembrie, pentru a permite procurorului de ședință și petentei să formuleze concluzii.

Cu o zi înainte de termenul stabilit la Craiova, Parchetul General a transmis o cerere instanței supreme, solicitând strămutarea dosarului. Această cerere a primit un termen de judecată pentru 17 septembrie.

Totuși, în aceeași zi cu înregistrarea, instanța supremă a devansat data judecării strămutării la 15 septembrie, ora 8.55. Completul de judecători de la instanța supremă a examinat și a admis pe loc cererea Parchetului General. Potrivit datelor analizate de HotNews, solicitarea Parchetului General a fost soluționată a doua zi, înaintea a zeci de alte dosare înregistrate începând din luna iunie.

Baza legală pentru astfel de manevre este prevăzută de Codul de Procedură Penală, care stipulează că cererea de strămutare a unui dosar penal poate fi formulată de părțile din dosar sau de procurorul care reprezintă parchetul la proces. Această regulă procedurală a devenit centrul de greutate al dezbaterii din CSM, unde se caută un echilibru între independența parchetelor locale și autoritatea centralizată a Ministerului Public, într-un moment critic pentru relația dintre cele două componente ale sistemului judiciar.

Sursă: hotnews

Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / HotNews.ro și asistat AI.