Evenimente nefaste au afectat statutul zonei!
Lansarea unei consultări publice de amploare marchează începutul unei transformări radicale pentru arterele centrale ale Bucureștiului, conform anunțurilor făcute de Primăria Generală a Municipiului București împreună cu Ordinul Arhitecților. Subiectul principal al acestui demers este Concursul Internațional de soluții Reamenajarea zonei Bd. Bălcescu – Bd. Magheru – Piața Romană, București, o inițiativă care vizează reinventarea totală a acestui sector geografic.
Ultimele știri
Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politice
Întreruperi de curent de luni în București, Ilfov și Giurgiu
TikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintale
Karol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altoraCiprian Ciucu, edilul principal al capitalei, a explicat public cum își imaginează viitorul acestei zone vitale, promițând că spațiul va fi refăcut de la fundamente.
Istoria recentă a Bulevardului Magheru a fost marcată de o evoluție paradoxală și dramatică. În anii interbelici, mai precis între deceniile 20 și 30 ale secolului trecut, acest traseu reprezenta punctul culminant al modernismului architectural și centrul comercial pulsând al orașului.
Contrastul cu prezentul este bruant: artera s-a metamorfozat într-un simplu coridor rutier permanent congestionat, flancat de clădiri aflate într-o stare de degradare continuă, unde la parter se găsesc doar prăvălii părăsite.
Din savanța urbanistă pe care bulevardul o oferea cetățenilor nu a mai rămas aproape nimic vizibil.
De-a lungul timpului, zona a fost supusă mai multor evenimente nefaste care i-au afectat statutul. Prima mare traumă a fost trăită în anul 1940, odată cu prăbușirea cunoscutului Bloc Carlton.
Evenimentul s-a petrecut în noaptea de 10 noiembrie, când, la ora 3:39, un seism cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter a zguduit intens capitala.
Imobilul, care era cel mai înalt bloc de locuințe din Bucureștiul interbelic și una dintre cele mai avansate construcții din beton armat, avea 14 etaje, o înălțime apropiată de 50 de metri și găzduia 96 de apartamente.
La momentul producției cutremurului, în interiorul structurii se aflau peste 200 de persoane, jumătate dintre ele pierzându-și viața. Clădirea s-a transformat într-un mormânt din beton, iar dezastrele au fost agravate de incendiul puternic care a izbucnit imediat după prăbușire.
Magherul a fost bulevardul cinematografelor bucureștene!
Următorul impact major a fost simțit în 1977, data cutremurului care a afectat grav alte clădiri simbolice de pe magheru, inclusiv Casata sau Scala.
Deși aceste structuri au fost reconstruite parțial în timpul regimului comunist, o parte semnificativă din farmecul lor originar s-a pierdut ireversibil. Mai târziu, introducerea conceptului de Bulină Roșie și înăsprirea legislației referitoare la riscul seismic au impus interdicția practicării comerțului în clădirile marcate astfel. consecința a fost dispariția bruscă a magazinelor de brand, a cafenelelor și a librăriilor, rămânând doar fațadele neglijate care se degradeau tot mai mult.
Pe locul activităților comerciale s-au instalat panouri publicitare, iar valorile chiriei au scăzut drastic. Clădiri istorice de valoare, precum parcare Ciclop interbelică sau Hotel Lido, s-au bloca în litigii juridice sau au fost lăsate în abandon.
Magherul a fost, timp de decenii, bulevardul dedicat cinematografilelor din București, dar sălile Patria, Scala, Studio și Corso și-au închis porțile. În prezent, Ciprian Ciucu susține că artera va revitalizea prin acest proiect de regenerare urbană. Primăria a publicat un material video în care liderul executiv descrie viziunea post-implementare: un bulevard devenit o atracție, similară cu cea din trecut, caracterizat prin abundența arborilor și a spațiilor verzi.
Obiectivul este ca zona să atragă investitori, fiind plină de magazine, restaurante, cafenele și cetățeni.
Cu toate acestea, aspectul fragil al clădirilor de pe axa Bălcescu-Magheru-Piața Romană rămâne o întrebare deschisă. Există o mulțime de clădiri cu bulină roșie, tocmai din cauza riscului seismic ridicat și a reglementărilor stricte, care au alungat activitatea comercială.
Contextul legal actual a fost stabilit în 2015, după tragedia de la Clubul Colectiv. Sub presiunea șocului social generat de incendiul care a costat vieți, autoritățile au implementat măsuri de siguranță într-un interval scurt.
Pe 18 noiembrie 2015, la mai puțin de trei săptămâni de la incident, Parlamentul a votat în regim de urgență legea care interzice complet desfășurarea activităților comerciale, culturale sau de divertisment în spații cu aglomerație, dacă acestea se află în clădiri expertizate cu risc seismic de clasa I, adică cele cu bulină roșie.
Potrivit Administrației Municipale pentru gestionarea clădirilor cu risc seismic, această situație afectează anumite clădiri, iar un context similar se observă și pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, inclus tot în proiectul de regenerare.
Sursă: B365