Peste 81 de milioane de euro pentru creșe și grădinițe noi, inclusiv sprijin pentru copiii cu CES

Sprijin inclusiv pentru copiii cu CES și familiile vulnerabile!

Investiții masive în educația timpurie: peste 81 de milioane de euro alocate pentru creșe și grădinițe noi

Ultimele știri

Trotinetele electrice au restricții în parcuri și pe bulevardele Sectorului 6: doar 15 km/h și zoneWeekend de flamenco, operă și dans în Sectorul 2: Viva España transformă Pictor Arthur Verona într-o mică SpanieReforma TAROM: Guvernul Niculescu propune grupul aeronautic naționalAccident în Craiova, cu 20 de persoane implicate. A fost activat Planul Roșu de Intervenție

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a deschis recent o fereastră de oportunitate majoră pentru autoritățile locale, consiliile județene și inspectoratele școlare, oferindu-le posibilitatea de a solicita fonduri europene destinate modernizării și extinderii infrastructurii de educație timpurie. Valoarea totală a bugetului pus la dispoziție prin acest apel de proiecte depășește suma de 81,5 milioane de euro, reprezentând o șansă crucială pentru dezvoltarea serviciilor dedicate copiilor cu vârste cuprinse între 3 luni și 6 ani.

Această inițiativă, denumită „Diversificarea și flexibilizarea serviciilor de educație timpurie, relansare 202”, este gestionată de Autoritatea de Management pentru Programul Educație și Ocupare.

Termenul limită pentru depunerea cererilor de finanțare este stabilit pentru data de 27 noiembrie 2026, ora 16:00, procesul de aplicare fiind demarat oficial pe 30 septembrie 2026, la ora 12:00, prin intermediul platformei digitale MySMIS2021/SMIS2021+.

Este important de menționat că această rundă de finanțare constituie o relansare a unui apel inițial lansat în anul 2024, care prevedea o alocare de 120 de milioane de euro. Scopul principal al acestor fonduri este de a susține înființarea unor noi creșe și grădinițe, precum și extinderea celor existente, cu accent special pe cele șapte regiuni mai puțin dezvoltate din România.

Astfel, proiectele care vizează zona metropolitană București-Ilfov nu sunt considerate eligibile în cadrul acestui specific apel, direcționând resursele către zonele care au cea mai mare nevoie de infrastructură educațională pentru primele etape ale vieții.

Cine poate solicita aceste fonduri și cum se structurează parteneriatele

Conform ghidului solicitantului, entitățile care pot iniția proiecte sunt autoritățile administrației publice locale, consiliile județene și inspectoratele școlare județene. Totuși, procesul nu se desfășoară izolat, ci implică o rețea largă de parteneri. Unitățile de învățământ acreditate, atât publice, cât și private, care fac parte din rețeaua școlară națională, au dreptul de a participa ca parteneri în cadrul proiectelor.

Aceeași flexibilitate este oferită și altor actori din sistemul educațional și social, inclusiv centrelor județene de resurse și asistență educațională, caselor corpului didactic, precum și altor autorități locale sau județene.

Un aspect notabil este includerea organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) ca parteneri eligibili. Pentru a fi acceptate, aceste entități trebuie să demonstreze o experiență relevantă în domeniu. Concret, ONG-urile trebuie să prezinte dovada implementării a cel puțin unui proiect în ultimii trei ani, axat pe una dintre următoarele direcții: educație timpurie, sprijinirea copiilor din grupuri dezavantajate sau a celor cu cerințe educaționale speciale (CES), educație parentală sau dezvoltarea de resurse educaționale și metode pedagogice inovatoare.

În practică, aceasta înseamnă că o școală sau o grădiniță interesată poate fi integrată într-un proiect coordonat de o autoritate locală, un consiliu județean sau un inspectorat școlar, creând astfel sinergii între instituțiile statului și societatea civilă.

Ce se finanțează: de la construcția clădirilor la dotarea cu jucării și mese calde

Proiectele finanțate prin acest apel trebuie să includă obligatoriu înființarea sau extinderea a cel puțin unui serviciu de educație timpurie. Forma acestui serviciu poate varia, putând fi o creșă tradițională, o grădiniță sau un serviciu complementar, cum ar fi o ludotecă, un grup de joacă sau o grădiniță comunitară.

Ghidul de implementare specifică ca acțiune centrală „înființarea/extinderea standard (creșă, grădiniță) sau complementar (ludoteci, grupuri de joacă, grădinițe comunitare sau alte forme prevăzute de cadrul legal aplicabil) pentru copii cu vârste de la 3 luni până la 6 ani”.

În plus față de infrastructura fizică, sunt susținute și serviciile existente la momentul implementării, prin activități specifice de educație, îngrijire și supraveghere. Lista cheltuielilor eligibile este extrem de detaliată și acoperă multiple aspecte ale vieții zilnice din aceste instituții. Astfel, fondurile pot fi utilizate pentru: - Asigurarea mesei zilnice pentru copii și achiziționarea de echipamente necesare pentru siguranța spațiilor; - Cumpărarea de materiale didactice variate, inclusiv cărți, jocuri educative, caiete de lucru, plastilină, acuarele, puzzle-uri și diverse materiale senzoriale; - Achiziția de mobilier adaptat vârstei, care include pătuțuri, saltele, mese, scaune, vestiare, rafturi și mobilier specializat pentru schimbarea scutecelor;

- Dotarea zonelor exterioare cu echipamente pentru activități în aer liber, precum leagăne, tobogane, triciclete, biciclete, nisipare și trasee destinate dezvoltării psihomotorii.

Activitățile de învățare organizate în cadrul acestor proiecte trebuie să respecte Curriculumul național pentru educație timpurie. Ele trebuie să integreze sistematic observarea și evaluarea progresului fizic, cognitiv, emoțional și social al copiilor, asigurând o abordare holistică a dezvoltării lor.

Sprijin inclusiv pentru copiii cu CES și familiile vulnerabile

O componentă esențială și obligatorie a oricărui proiect finanțat este sprijinirea copiilor proveniți din grupuri dezavantajate. Obiectivul este de a-i ajuta pe aceștia să participe activ la educație și să rămână în sistem, prevenind abandonul școlar sau lipsa de acces. În funcție de nevoile concrete identificate în analiza locală, proiectele pot aloca fonduri pentru achiziția de îmbrăcăminte, încălțăminte, asigurarea transportului și procurarea de tehnologie asistivă pentru copiii cu cerințe educaționale speciale.

De asemenea, sunt prevăzute servicii specializate, cum ar fi cele de logopedie, sprijin psihopedagogic, amenajarea camerelor-resursă și angajarea de personal de sprijin pentru incluziune. Acest personal poate include infirmiere, interpreți, facilitatori și mediatori școlari. Ghidul subliniază importanța individualizării sprijinului, stipulând că „Se va întocmi un plan individualizat de intervenție care să includă un pachet de măsuri menit să contribuie la depășirea situației de vulnerabilitate a copiilor din grupul țintă”.

Pentru a identifica și integra copiii care nu participă la educație formală, pot fi organizate campanii specifice de recrutare și înscriere. Se vor desfășura, de asemenea, activități de sprijin lingvistic și măsuri active de combatere a discriminării și segregării, creând un mediu prietenos și echitabil pentru toți copiii.

Indicatori minimi de impact: 65 de copii și 20 de părinți per proiect

Fiecare proiect depus trebuie să atingă praguri minime de impact social. Astfel, este obligatoriu ca proiectul să includă minimum 65 de copii, calculat cumulativ pentru cele două categorii de vârstă: de la 3 luni până la 3 ani și de la 3 ani până la 6 ani.

Demersul trebuie să fie dublu: să ajungă atât la copiii deja înscriși în sistem, cât și la cei care nu frecventau anterior servicii de educație timpurie.

Pregătiți o documentație solidă înainte de lucrări!

Indicatorul de performanță privind copiii sprijiniți îi include obligatoriu pe ambele categorii, conform formulării din ghid: „Atât copii deja înscriși în sistemul de educație timpurie, cât și copiii neînscriși în sistemul de educație timpurie anterior intrării în operațiune care sunt atrași și integrați în sistem prin măsurile proiectului”.

Pe lângă copiii, proiectele trebuie să sprijine cel puțin 20 de părinți, reprezentanți legali sau tutori ai copiilor din grupuri dezavantajate. Beneficiarii pot fi și persoanele care au în grijă copii al căror părinți lucrează în străinătate, precum și părinii minori. Pentru personalul didactic, auxiliar, de conducere sau de îngrijire și sprijin, numărul participanților la programele de formare sau sprijin se stabilește în funcție de nevoile identificate în cererea de finanțare.

Educație parentală și facilitarea tranziției de la acasă la creșă

Proiectele finanțate pot include programe ample de educație parentală și consiliere, abordând teme cruciale precum nutriția, siguranța, igiena și sănătatea. Pentru a facilita adaptarea, sunt prevăzute vizite la domiciliu, evenimente de tip „Ziua porților deschise” și ateliere practice care să ajute familiile și copiii în tranziția de la mediul familial la cel al creșei sau grădiniței.

Personalul unităților poate participa la întâlniri interdisciplinare cu specialiști din domeniul asistenței sociale și al sănătății publice, pentru a coordona eficient sprijinul oferit copiilor și familiilor.

Fundamentarea științifică și strategică a proiectelor

Înainte de a începe lucrările de înființare sau extindere, autoritățile trebuie să pregătească o documentație solidă. Proiectul trebuie fundamentat printr-un studiu sau o analiză detaliată a nevoilor locale ori județene. Această analiză trebuie să acopere stadiul actual al serviciilor existente, gradul de acces al copiilor, barierele întâmpinate de familii și necesarul de personal.

Este obligatorie elaborarea unei strategii locale sau județene pentru dezvoltarea educației timpurii, însoțită de un plan de acțiune concret. Acest plan trebuie să specifice clar obiectivele urmărite, măsurile prioritare, termenele de realizare, instituțiile responsabile, resursele necesare și indicatorii de monitorizare.

Formarea personalului didactic, auxiliar și administrativ din serviciile nou înființate sau extinse este o componentă opțională, dar recomandată. La fel, proiectele pot include studii de impact și evaluarea progresului la finalul intervenției, pentru a măsura eficacitatea investițiilor.

Cerinte tehnice pentru grupe și capacități

Pentru un serviciu nou înființat, ghidul impune constituirea a cel puțin unei grupe noi. În cazul extinderii unui serviciu existent, capacitatea trebuie crescută prin adăugarea a cel puțin unei grupe noi. Efectivele minime prevăzute în ghid sunt: - La nivel antepreșcolar: 7 copii pentru grupa mică și 10 copii pentru grupele mijlocie și mare; - La nivel preșcolar: 12 copii pe grupă.

Funcționarea sub aceste limite este posibilă doar cu aprobările instituționale specifice, în condițiile derogărilor legale indicate în document.

Toate serviciile trebuie să îndeplinească cerințele stricte de funcționare, autorizare sau acreditare aplicabile.

Structura bugetară și componentele obligatorii

Toate proiectele trebuie să conțină trei componente obligatorii:

1. Dezvoltarea serviciilor, care include analiza nevoilor, elaborarea strategiei locale sau județene și înființarea ori extinderea unui serviciu. 2. Furnizarea efectivă a serviciilor de educație, îngrijire și supraveghere. 3.

Sprijin pentru participarea copiilor din grupuri dezavantajate și prevenirea abandonului.

Ghidul stipulează clar că „Bugetul alocat activităților obligatorii trebuie să reprezinte minimum 50% din bugetul total eligibil al proiectului”. Pentru creșele și grădinițele, activitățile educaționale, hrana, siguranța și materialele didactice sunt calculate pe baza baremelor standard de cost pe copil pe lună.

Dotările și amenajările se decontează pe bază de costuri reale, în cadrul categoriilor și plafoanelor eligibile. Pentru serviciile complementare, cheltuielile aferente acestor activități se decontează, de asemenea, pe bază de costuri reale. Aceeași regulă se aplică și măsurilor de sprijin pentru copiii vulnerabili.

Detalii financiare și locația implementării

Bugetul total disponibil pentru acest apel este de 81.593.710,14 euro. Din această sumă, o parte semnificativă, respectiv 69.000.000 de euro, este alocată pentru anumite categorii de cheltuieli sau regiuni, în timp ce restul completează bugetul general.

Proiectele pot fi implementate în cele șapte regiuni mai puțin dezvoltate din România, exclusiv în afara zonei București-Ilfov.

Această distribuire a fondurilor vizează reducerea decalajelor de infrastructură educațională timpurie între zonele urbane centrale și periferia țării, asigurând o creștere mai echilibrată a serviciilor pentru toți copiii din România.

Sursă: edupedu

Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Ana Moise și asistat AI.