Detalierea acestor creșteri se face pe categorii de activități
Proiectul de ordin elaborat de Ministerul Educației, care este supus consultării publice, aduce schimbări substanțiale în modul de organizare și funcționare a palatelor și cluburilor copiilor, precum și a cluburilor sportive școlare. Aceste modificări normative vizează direct structura didactică, dimensiunea grupelor de elevi și statutul conducerilor unităților respective. Implementarea noilor reguli este programată să înceapă din anul școlar 2027-2028, marcând o tranziție importantă în sistemul de educație nonformală.
Ultimele știri
Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politice
Întreruperi de curent de luni în București, Ilfov și Giurgiu
TikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintale
Karol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altoraO noutate majoră constă în ajustarea normei didactice pentru profesorii care predau activități extrașcolare în cadrul palatelor copiilor, în special în cele colective. Cota actuală de 18 ore pe săptămână va fi majorată la 20 de ore, reflectând o creștere a volumului de muncă impus personalului didactic. Această modificare este legată direct de revizuirea criteriilor pentru constituirea cercurilor cu normă întreagă. În regimul actual, un astfel de cerc necesită un număr minim de 90 de copii pentru a fi considerat complet, iar instruirea se realizează în mod colectiv. Noua propunere ministerială ridică pragul la 100 de copii, simultan cu extinderea normei didactice la 20 de ore săptămânale.
Pentru celelalte categorii de specialişti, precum maistrii instructori, maistrii coregrafi, antrenorii, institutorii sau învățătorii, cerințele sunt chiar mai stricte. Proiectul stipulează că un cerc cu normă întreagă condus de acești specialiști trebuie să includă minimum 130 de copii, faţă de cei 120 prevăzuți în legislația existentă. În consecință, norma didactică aferentă acestor profesioniști va crește de la 24 la 26 de ore pe săptămână. Aceste ajustamente ale numerelor minime de beneficiari se înscriu într-o tendință generală de a majora efectivul din grupele de elevi.
Detalierea acestor creșteri se face pe categorii de activități. În domeniul sporturilor în echipă, al dansului și al muzicii, numărul mediu de copii din grupe va crește cu aproximativ doi elevi. Pentru activitățile desfășurate individual, incrementul este de patru copii. Astfel, la articolul 45, alineatul (5), litera a), se prevede ca grupele de începători să aibă un număr mediu de 22 de copii sau tineri, cu un plafon minim de 18. În cazul cercurilor de dans, reglementările devin distincte pe tipuri de dans: pentru dansul modern sau sportiv, media va fi de 16 elevi, fără a cobori sub 14, în timp ce pentru dansul popular, media urcă la 18, cu un minim de 16.
În secțiunea dedicată muzicii, modificările ating atât grupurile vocale, cât și corurile. Pentru grupurile vocale, numărul mediu de elevi va fi de 14, cu un minimum de 12. În cazul ansamblurilor vocale sau corurilor, media se stabilizează la 20 de elevi, iar pragul minim este de 16. De asemenea, la articolul 45, alineatul (8), litera a), se specifică că pentru grupele de începători, numărul minim este de 12. La nivel de cerc întreg, articolul 46, alineatul (1), confirmă că un cerc cu normă întreagă trebuie să aibă minimum 100 de copii, iar cel condus de un coregraf, antrenor, institutor sau învățător, minimum 130, cu norma de 26 de ore.
Un alt aspect tehnic important este reglementarea activităților individuale. Alineatul (2) al aceluiași articol 46 precizează că la cercurile unde instruirea este individuală, suma totală a copiilor din toate grupele trebuie să fie de minimum 40, o cifră superioară celor 36 din varianta anterioară. O inovație notabilă este introducerea unui nou alineat, (3), care stabilește că activitățile specifice realizate de personalul didactic în zilele de sâmbătă și duminică vor fi incluse în calculul normei didactice, o măsură care poate influența semnificativ planificarea resurselor umane.
Salariația personalului va fi gestionată printr-un sistem informatizat
Statutul directorilor și directorilor adjuncți ai palatelor copiilor suferă, de asemenea, transformări. Până în prezent, aceștia erau degrevați integral de la predare. Noua formulare introduce flexibilitate, oferind posibilitatea degrevării parțiale, conform normelor legislative aprobate prin ordin al ministrului Educației. Articolul 17, alineatul (2), reformulat, permite ca directorul sau directorul adjunct al Palatului Național al Copiilor din București să fie degrevat parțial de la norma didactică, nu obligatoriu în totalitate.
Salariația personalului va fi gestionată printr-un sistem informatizat centralizat. Se introduce articolul 39¹, care impune înregistrarea statului de personal și a statului de plată al Palatului Național al Copiilor în aplicația EduSal. Acest proces trebuie să respecte fluxul de lucru detaliat în Anexa 4 a Ordinului comun 4576/230/2445 din 11 iulie 2011, care vizează validarea fluxurilor financiare pentru cheltuielile de personal în învățământul preuniversitar de stat. Responsabilitatea pentru derularea corectă a acestor fluxuri revine directorului Palatului, care poate delega operațiunile în aplicație unei persoane desemnate, numite responsabil cu salarizarea. Verificarea și validarea documentelor financiare se va realiza la nivelul Inspectoratului Școlar al Municipiului București, de către persoanele nominalizate prin decizia inspectorului școlar general.
Componența consiliilor de administrație va fi, de asemenea, reconfigurată în funcție de numărul de beneficiari și de structura unității. Modificările vizează inclusiv reprezentarea părinților și a autorităților locale. La articolul 15, alineatele (2) până la (4) sunt revizuite. Pentru cluburile copiilor cu un număr de beneficiari cuprins între 600 și 800, consiliul de administrație va fi format din 7 membri: directorul, 2 cadre didactice (din care minim una din structurile existente, dacă sunt), 1 inspector școlar sau adjunct al inspectoratului, 1 reprezentant al administrației publice locale, 1 reprezentant al părinților și 1 reprezentant al partenerilor educaționali.
În cazul palatelor copiilor cu efective mai mici sau egale cu 1000 de beneficiari primari, consiliul va avea 9 membri, incluzând directorul, 3 cadre didactice, primarul sau un reprezentant al acestuia, 1 reprezentant al consiliului local și alți membri. Pentru unitățile cu peste 1000 de beneficiari primari, numărul de membri crește la 11, având în compunere directorul, 4 cadre didactice, reprezentantul primarului, 1 reprezentant al consiliului local, 2 reprezentanți ai părinților și 1 reprezentant al partenerilor educaționali.
Articolul 15, alineatul (21), introduce o nuanță pentru unitățile cu peste 800 de beneficiari, menționând existența a 2 reprezentanți ai părinților. Alineatul (6) este, de asemenea, modificat pentru a clarifica rolurile: se menționează primarii, 2 reprezentanți ai administrației publice locale (primarul sau reprezentantul său), iar pentru intervalul dintre 801 și 1000 de beneficiari, se prevede un reprezentant al primarului și 2 reprezentanți ai autorităților locale. Aceste ajustamente fine ale componenței decizionale urmăresc o mai bună echilibrare a intereselor părților implicate în educația extrașcolară, asigurând o reprezentare proporțională cu dimensiunea comunității servite de fiecare instituție.
Sursă: Edupedu