Începând cu anul școlar 2025-2026, elevii din clasa a VIII-a vor fi instruiți
Lusiana Drăgușin, care deține funcția de director la Școala Gimnazială din Făgețelu, situată în județul Olt, a ridicat problema organizării predării în regim simultan, o practică răspândită în mediul rural. Într-o declarație oferită pentru publicația adevarul.ro, ea a subliniat absența unei metodologii clare care să reglementeze acest tip de educație. „Există, adevărat, o structură și o organizare, dar din punct de vedere al procesului didactic-educativ, lucrurile nu sunt puse la punct”, a explicat profesoara. Conform sursei menționate, pentru a ajunge la cei 80 de elevi din comuna Făgețelu, directoarea parcurge zilnic peste 130 de kilometri dus-întors.
Ultimele știri
Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politice
Întreruperi de curent de luni în București, Ilfov și Giurgiu
TikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintale
Karol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altoraÎn ceea ce privește impactul asupra elevilor, Lusiana Drăgușin a afirmat că mecanismul actual sustrage copiilor patru ani din cei opt ani de școală. Ea a ilustrat această afirmație cu o întrebare retorică: „Dacă alocăm aceștia copii doar jumătate de oră, ce să facem, cum să procedăm? Dacă le-am furat jumătate din timpul lor, cum așteptăm să obțină note de 10?”
Profesoara a subliniat că în România nu există o metodologie, nicio normativă și nicio pedagogie specifică pentru acest tip de clasă. „Dincolo de rezultatele obținute, trebuie să avem măcar omenia de a recunoaște că sistemul le fură timp elevilor. Am avut elevi care au obținut 9,60 sau 9,80 în primii ani de activitate acolo, am avut astfel de performanțe. Dar neconveniența de a fi director este că nu mai poți distribui timpul între diverse activități.”
Potrivit informațiilor publicate, din anul 2017, Lusiana Drăgușin conduce această instituție de învățământ. Ea a menționat că niciun elev nu a rămas blocat la nivelul clasei a VIII-a: „Toți elevii mei au ajuns la liceu sau la școli profesionale, iar mulți dintre ei se îndreaptă spre facultate.”
Directoara a relatat o situație specifică: o elevă de la ea voia să părăsească școala pentru a se angaja la o firmă care se ocupa cu utilaje agricole. „Fetița a terminat Academia și lucrează acum la SRI în București, și mă mulțumește astăzi. Nu a rămas nimeni blocat la opt clase. Cum ar putea rămâne? Am avut o elevă din primul meu an care a plâns și a cerut să se angajeze la o exploatare, la o firmă cu utilaje agricole. Există și astfel de cazuri, în care copiii pleacă. Ei merg la părinți, plâng, îi conving și le spun că vor primi cazare gratuită și o mică sumă pentru alimentație din bursă. Astfel reușesc să-i conving.
Unii părinți susțin că nu au fonduri pentru liceu, dar dacă-i convingi, se poate.” Ea a adăugat că a trimis elevi la școli din Vitomirești, Scornicești, Vedea și Pitești.
Contextul politic și statisticile ministeriale
Începând cu anul școlar 2025-2026, elevii din clasa a VIII-a vor fi instruiți în regim simultan, conform noii metodologii aplicate. Singurele discipline care se predau separat sunt Limba și literatura română, Limba și literatura maternă și Matematică, adică acele materii pentru care se desfășoară Evaluarea Națională.
În anul precedent, portalul Edupedu.ro a evidențiat inexactitudinile datelor transmise de Ministerul Educației și Cercetării privind numărul de elevi aflați în clase simultane. Într-un interval de trei luni, un reprezentant al ministerului a comunicat cifre variabile: 95.000, apoi 102.000 și apoi 97.000 elevi în regim simultan, fără a detalia metoda de calcul, data de referință sau caracterul provizoriu al informațiilor.
Învățământul simultan reprezintă o formă de organizare școlară în care un singur educator predă, în aceeași încăpere și în același interval orar, unor clase distincte. Această practică este uzuală în mediul rural, unde numărul de elevi este insuficient pentru a constitui clase separate pe fiecare nivel de învățământ. De pildă, elevii din clasele a III-a și a IV-a, sau cele ale anului V și VI, studiază împreună, iar cadrul didactic distribuie timpul și conținutul între diferitele grupuri.
Acest sistem se utilizează ca o soluție administrativă pentru a păstra deschise școlile mici, dar este adesea asociat cu provocări în menținerea calității predării și cu un risc crescut de părăsire a școlii.
Contrar poziției primului-ministru Ilie Bolojan, fostul ministru Daniel David
Contrar poziției primului-ministru Ilie Bolojan, fostul ministru Daniel David, care era în funcție la momentul adoptării Legii 141/2025, s-a aliniat cu susținerea învățământului simultan. Acesta a afirmat că practica „există în Franța și în Irlanda, și dacă verificați, procentul este mai mare decât în țara noastră.” El a adăugat: „Ce ne lipsește, și cu acest punct sunt de acord, este formarea cadrelor didactice pentru a preda eficient în acest tip de învățământ.”
În luna octombrie 2025, Edupedu.ro a semnalat caracterul provizoriu al unor decizii rezultate din Legea Bolojan, inclusiv a metodologiei pentru învățământul simultan, pe care ministerul condus de Daniel David o prezenta ca o „strategie sistemică și pragmatică” pentru combaterea analfabetismului funcțional.
Un raport emis de Institutul de Științe ale Educației (IȘE) în anul 2024 indică că învățământul simultan este unul dintre factorii care contribuie la eșecul elevilor la examenul de la finalul clasei a VIII-a.
La începutul anului 2021, atunci când era la conducerea Ministerului de Educație, Sorin Cîmpeanu a descris acest sistem drept „o nenorocire” și a pledat pentru eliminarea lui. „Învățământul simultan este o nenorocire, dar constituie o problemă cronică a educației românești. Nu cunosc situații în care, în perioade de criză, s-au efectuat reforme în condiții favorabile. Totuși, trebuie să se facă acest lucru. Învățământul simultan trebuie să dispară, declar cu toată răspunderea”, a afirmat Cîmpeanu.
Tot Cîmpeanu, în data de 5 august 2021, a anunțat că pregătește o finanțare bazată pe formațiunea de studiu, care se adaugă la cea existentă în școlile cu puțini elevi. Voi susține – și sper să reușesc să conving colegii din comitetul interministerial – o transformare profundă a sistemului de finanțare a învățământului preuniversitar. Avem exclusiv finanțare per elev, cu cost standard per elev și cele două componente. Dacă luăm în calcul că în școlile rurale, în nume al echității, avem clase cu 4, 5 sau 6 elevi, aceste clase vor primi o finanțare, să spunem, de 4-5 ori mai mică decât o clasă cu 26 de elevi. Ceea ce, dacă suntem serioși, nu ne poate genera rezultatele așteptate.
Pentru că profesorii sunt aceiași, trebuie să predea aceleași conținuturi, au aceleași salarii, dar finanțarea este de 4-5 ori mai mică.
Pe lângă finanțarea per elev, să introducem în aceste situații speciale finanțarea per formațiune de studiu. Sigur, aceasta va implica un efort bugetar semnificativ, a precizat Cîmpeanu.
Dezavantaje identificate în cercetări academice
Mai multe dintre deficiențele acestui sistem au fost evidențiate într-o studiere publicată în 2016 în Revista de Psihologie, realizată de profesoara Roxana Acatrinei, cadru didactic la Școala Gimnazială din Cornu Luncii, Suceava. Printre constatări se numără: profesorii nu primesc o pregătire specializată pentru acest tip de educație, iar șansele de perfecționare sunt limitate; de regulă, sunt profesori tineri, fără experiență suficientă; lipsesc lucrările metodice de specialitate; profesorii care predau în clase simultane foloseau aceleași manuale ca în clasele obișnuite; nu există recomandări curriculare specifice; prin activitatea sa, profesorul urmărea atingerea aceleor obiective-cadru și competențe generale ca în învățământul clasic.
Există două abordări posibile pentru profesorul într-o clasă simultană: fie oferă predare sincronă, prezentând teme similare în mod unitar, adaptând cerințele la particularitățile metodice și de vârstă ale elevilor; fie împarte timpul și se adresează fiecărui grup separat, alternând activitatea directă cu cea indirectă.
Timpul constituie un element decisiv în activitatea din clasele simultane. Lecția cere o proiectare atentă și realistă pentru a preveni apariția de „timpuri morți” în timpul orei. Activitatea independentă a elevilor trebuie să fie structurată corespunzător, cu un timp de rezolvare echilibrat cu activitatea directă pe care profesorul o desfășoară cu cealaltă clasă.
Sursă: Edupedu