Primarul Ciucu explică întârzierile din Herăstrău: am deblocat un proiect moștenit, nu știam despre defrișări și betonări pe maluri

Ciprian Ciucu a subliniat importanța evaluării precise a stării arborilor

Într-un demers transparent îndreptat către cetățenii Bucureștiului, edilul-șef Ciprian Ciucu a oferit detalii esențiale privind stagnarea temporară a intervențiilor de consolidare a malurilor lacului Herăstrău. Conform declarațiilor sale recente, principalele motive ale acestei pauze operative constau în necesitatea de a reevalua o strategie tehnică preexistentă, care, în varianta sa originală, implica defrișări extensive și o betonare masivă a litoralului. Primarul a recunoscut că, deși a inițiat deblocarea acestui dosier, nu era conștient la început de amploarea impactului peisagistic al planului inițial, considerând că este dator publicului cu o clarificare detaliată.

Ultimele știri

Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politiceÎntreruperi de curent de luni în București, Ilfov și GiurgiuTikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintaleKarol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altora

Noua direcție adoptată pentru acest proiect critic de infrastructură verde se concentrează pe menținerea integrității vegeta arboretului existent. Inițial, documentația tehnică prevedea instalarea unei grinzi de beton cu o grosime de doi metri, o structură care, în viziunea autorităților actuale, ar fi conferit zonei un caracter industrial, similar unui drum de acces rigid. Pentru a evita această transformare estetică, s-a decis ca elementul structural de susținere să fie păstrat, dar poziționat la o adâncime considerabilă sub nivelul solului. Astfel, suprafața va fi acoperită cu pământ fertil, permițând plantarea de flori, tufișuri și specii perene, integrând perfect grinda în peisajul natural al parcului.

Ciprian Ciucu a subliniat importanța evaluării precise a stării arborilor, o sarcină încredințată Asociației pentru Protecția Pădurilor (ASOP), cu suportul financiar al Fundației Comunitare. Expertiza a acoperit un total de 1.844 de exemplare vegetale, fiecare fiind inventariat individual pentru a determina gradul de sănătate și riscul potențial. Rezultatele analizei au relevat o distribuție specifică a stării arborilor: 420 de exemplare se află într-o condiție bună, 697 sunt într-o stare rezonabilă, 403 prezintă deficiențe, iar 54 sunt deja uscate. Din punct de vedere al pericolului de cădere sau instabilitate, 1.070 de arbori au fost clasificați la risc scăzut, 259 la risc moderat, 74 la risc ridicat și 10 la risc extrem. Aceste date tehnice au servit drept fundament pentru noua abordare, care prioritizează salvarea arborilor viabili și eliminarea celor periculoși, fără a recurge la tăieri masive.

Primarul general a explicat că proiectul inițial, care datează de aproximativ doi ani și ceva, fusese conceput pentru a asigura siguranța malurilor, care prezentau semne evidente de eroziune și surpare în apă, observabile chiar și de pietoni. Deși a acceptat rapid necesitatea intervenției, Ciucu a fost surprins de dimensiunea defrișărilor impuse de planul vechi. „Toată lumea s-a isterizat, inclusiv eu”, a declarat el, referindu-se la reacția publică față de ideea unei alei de beton de doi metri care ar fi necesitat raderea aproape a tuturor arborilor de la margine. Fără un gard de protecție prevăzut în schema inițială, primarul a temut că copiii ar fi fost expuși riscului de a cădea în lac, din cauza proximității directe cu apa.

Primarul general a explicat că proiectul inițial, care datează de aproximativ

În contextul actual, lucrările se vor relua imediat după finalizarea proiectării tehnice a noii soluții. Edilul estimează că întârzierea globală a procesului va fi de aproximativ două până la trei luni, un termen pe care îl consideră acceptabil în schimbul calității finale a lucrării. El a afirmat că preferă o amânare scurtă, recuperabilă prin efort suplimentar, decât să lase în urmă o moștenire de tip industrial pentru cel mai iubit lac al capitalei. Prioritatea absolută o constituie conservarea arborilor și evitarea aspectului de zonă industrială, transformând grinda de beton într-un element ascuns, funcțional, dar invizibil în peisajul final.

Această decizie reflectă o schimbare de paradigmă în gestionarea spațiilor verbe publice, unde estetica și continuitatea ecologică primează în fața soluțiilor rapide, dar invazive. Prin implicarea Fundației Comunitare și a expertizei ASOP, s-a creat un cadru riguros de evaluare, în care fiecare dintre cei 1.844 de arbori a primit un status individual. Datele colectate – de la cele 420 de exemplare sănătoase până la cele 54 uscate – permit o intervenție chirurgicală asupra peisajului, nu o refacere totală. Ciucu a insistat că, deși nu a putut anticipa toate nuanțele tehnice ale proiectului moștenit, responsabilitatea de a corecta cursul lucrărilor îi revine acum lui, pentru a garanca bucureștenilor un Herăstrău care își păstrează identitatea verde, cu flori și arbuști în locul betonului expus.

Timpul pierdut în faza de reproiectare este văzut ca un cost necesar pentru a evita o greșeală majoră de design urbanistic, care ar fi marcat ireversibil imaginea lacului pentru generațiile viitoare.

Sursă: B365