Contoare individuale obligatorii: ești pregătit pentru noua lege?!
București, 5 august 2026 – Parlamentul României a votat o lege esențială pentru viitorul energetic al țării. Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat miercuri un proiect legislativ crucial, menit să modifice ordonanța privind decarbonizarea sectorului energetic.
Ultimele știri
Detoxifierea dăunează ficatului. Ce alte practici îi amenință sănătatea și cum îl putem proteja eficient
Dunărea, la cel mai mic nivel din istorie: Barjele de la Cernavodă, sub semnul întrebării
Noua aristocrație a tehnologiei: Miliardarii AI au adăugat un trilion de dolari la averi
Bonus de 3% pentru firmele care își plătesc taxele la timp: Fisc-ul automatizează procesulDecizia, luată cu 180 de voturi „pentru”, 9 „împotrivă” și 27 de abțineri, marchează un pas important în strategia energetică a României: nicio unitate de producție a energiei electrice pe bază de cărbune nu va fi oprită înainte de a exista surse alternative.
La vot nu au participat 80 de deputați.
O prevedere importantă a noii legi impune instalarea contoarelor individuale obligatorii până la sfârșitul anului 2030. Această măsură vizează creșterea eficienței energetice și responsabilizarea consumatorilor, un pas necesar într-o piață din ce în ce mai conștientă de costurile energiei.
Decizia legislativă a stârnit un val de reacții și dezbateri aprinse în spațiul public, reflectând complexitatea și mizele uriașe ale tranziției energetice. Deputatul USR Bogdan-Ionel Rodeanu a criticat vehement Partidul Social Democrat, acuzându-l că, deși a blocat anterior o soluție similară, acum a susținut un amendament care, în opinia sa, face proiectul inoperabil și compromite accesul la fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Noua lege energetică: un pas înainte sau un regres pentru România?!
„Acest proiect nu doar că îl face nefuncțional, dar, mai presus de toate, blochează PNRR,” a declarat Rodeanu, subliniind riscurile financiare.
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, a anunțat că va analiza cu maximă responsabilitate modificările propuse de PSD la proiectul de lege, subliniind importanța unei abordări echilibrate și bine fundamentate.
Pe de altă parte, Dragoș Pîslaru a încercat să calmeze spiritele, afirmând că „nu există niciun risc iminent ca vreo centrală pe cărbune să fie închisă.” Această declarație vine în contextul unor temeri legate de securitatea energetică a țării, mai ales în perioade de criză.
Ilie Toma a subliniat provocările tehnice ale repornirii unei capacități energetice oprite pentru o perioadă mai lungă: „O astfel de capacitate, dacă este oprită mai mult de trei luni, va putea fi repornită foarte greu,” atrăgând atenția asupra complexității operaționale.
George Simion a adoptat o poziție mai populistă, afirmând că „lumea trebuie să aprindă lumina,” sugerând că prioritatea absolută ar trebui să fie asigurarea energiei pentru populație, indiferent de sursă.
Proiectul de lege, deși adoptat inițial de Senat pe 4 august, a fost retrimis Camerei Deputaților pentru o nouă rundă de dezbateri, conform prevederilor articolului 75, alineatele (4) și (5) din Constituție, unde a primit în cele din urmă votul final.
Decarbonizarea României: Un pas înainte sau o promisiune goală?!
Acest vot are loc într-un context regional și național tensionat. Republica Moldova se confruntă cu riscul unor pene de curent, guvernul recomandând limitarea consumului de electricitate. De asemenea, nivelul Dunării a atins un nou minim istoric, iar Apele Române au confirmat intervenții la Cernavodă, descriind situația ca o „cursă contra cronometru” pentru a asigura răcirea reactoarelor.
Criza politică de aproape trei luni din România, cu soluții tot mai puține, a generat propuneri de compromis, inclusiv din partea USR, care vizează o „continuitate a premierului.”
În plus, Dacia și Ford au devansat perioada lucrărilor de mentenanță în luna august, o decizie care ar putea influența consumul industrial de energie. Dărăban (ACUE) a precizat că „nu vorbim de o intervenție nedorită” în sectorul energetic, sugerând că aceste acțiuni sunt planificate.
Un proiect ignorat ani la rând, care ar fi putut preveni criza de la Cernavodă, a fost readus în discuție de Radu Miruță, care a declarat că „nu s-a mai întâmplat nimic din aprilie 2024” în privința acestuia, subliniind inerția decizională.
Între timp, Raed Arafat a emis avertismente pentru români înaintea valului de caniculă, sfătuind ca „dacă vă simțiți rău, să sunați la 112.” Pe plan internațional, Kievul acuză Rusia de crime de război, după ce imagini au arătat o dronă rusească atacând un vânzător într-o piață ucraineană, evenimente care adaugă o notă de incertitudine geopolitică.
Sursă: digi24
Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Diana Popa și asistat AI.