Câți ani muncești pentru o casă în România: Harta prețurilor imobiliare

Câți ani muncești pentru o casă în România: O analiză detaliată a costurilor

Piața imobiliară din România e o poveste complicată, cu diferențe uriașe de la un oraș la altul, chiar dacă, la prima vedere, pare stabilă. O analiză recentă a Băncii Naționale a României (BNR) ne arată că, la nivel macro, sectorul e încă subevaluat. Prețurile locuințelor au crescut cu 6,7% în 2025, depășind media zonei euro (5,1%) și a Uniunii Europene (5,5%). Totuși, suntem sub ritmul unor țări ca Ungaria (21,2%), Bulgaria (14,5%) sau Cehia (8,5%). Un semnal, aparent, bun: timpul necesar pentru a-ți cumpăra un apartament cu două camere, fără credit, s-a redus ușor, de la 8 ani în 2024 la 7,9 ani în 2025. Asta ar putea însemna că veniturile noastre se aliniază, încet-încet, cu prețurile.

Ultimele știri

Detoxifierea dăunează ficatului. Ce alte practici îi amenință sănătatea și cum îl putem proteja eficientDunărea, la cel mai mic nivel din istorie: Barjele de la Cernavodă, sub semnul întrebăriiDecarbonizarea energiei: Parlamentul adoptă legea, controversele persistăNoua aristocrație a tehnologiei: Miliardarii AI au adăugat un trilion de dolari la averi

Stabilitate aparentă, realitate locală dură

Dar această imagine de stabilitate se spulberă când privim mai atent, mai ales la nivel local. Deși accesibilitatea s-a îmbunătățit în orașe mari precum București (+0,081), Cluj (+0,052) și Constanța (+0,050), la nivel național, situația s-a înrăutățit (-0,068). E de-a dreptul îngrijorător în Timiș (-0,071) și, dramatic, în Brașov (-0,207), unde prețurile au explodat cu aproape 28,6% într-un singur an, în timp ce salariile au crescut cu doar 6,2%. Asta ne arată că, deși orașele mari ne dau o iluzie de optimism prin creșterea veniturilor, restul țării se confruntă cu locuințe din ce în ce mai scumpe în raport cu puterea de cumpărare.

Cât muncești

Un studiu independent, care a luat în calcul prețurile medii pe metru pătrat și salariile medii nete din reședințele de județ, pentru un apartament standard de 55 mp cu un avans de 20%, scoate la iveală diferențe uriașe. De exemplu, în Reșița, cel mai accesibil oraș, unde prețul mediu e de 952 euro/mp, avansul de 20% înseamnă 11,5 salarii medii nete. Iar costul total al apartamentului ajunge la aproximativ 57,7 salarii, adică puțin sub cinci ani de muncă, dacă ai aloca integral veniturile locuinței.

Cluj vs. București: Ani de muncă pentru un acoperiș

La polul opus, Cluj-Napoca, cel mai scump oraș, cu un preț mediu de 3.326 euro/mp, îți pune o povară financiară mult mai mare pe umeri. Aici, doar avansul te costă aproape 28 de salarii, iar apartamentul întreg depășește 140 de salarii – adică aproape 11 ani și jumătate de muncă. Bucureștiul se situează undeva la mijloc, cu un avans de 17,2 salarii și un cost total de 86 de salarii pentru întregul apartament. Această cifră se apropie de cei 6,8 ani estimați de BNR pentru capitală, considerat orașul cu cel mai bun raport preț-venit din țară.

De ce Clujul e mai accesibil, dar și mai scump

Contradicția dintre îmbunătățirea marginală a indicelui clujean și povara financiară absolută, cea mai mare din țară, se explică prin modul în care sunt calculați indicatorii. Indicele BNR ne arată „direcția” pieței: în Cluj, salariile au crescut cu 10,9% față de o scumpire de 9,8%, îmbunătățind ușor raportul. Pe de altă parte, calculul pentru apartamentul de 55 mp reflectă „nivelul” absolut al prețurilor. Și cum prețurile pornesc de la o bază atât de ridicată, o îmbunătățire modestă nu schimbă prea mult accesibilitatea practică pentru un cumpărător obișnuit.

Sursă: hotnews

Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Elena Radu și asistat AI.