Utopiile de infrastructură din București: autostrada suspendată, telegondola Casa Presei‑Pantelimon

Autostrada suspendată: un vis de 12 km!

Bucureștiul modern a fost martor la o serie de proiecte de infrastructură cu pretenții de viitor, multe dintre ele rămânând doar promisiuni pe hârtie. De-a lungul anilor, diferiți primari au prezentat inițiative care, deși au fost anunțate cu mare zgomot, s-au blocat în instanțe sau au fost revizuite ulterior.

Aceste planuri au acoperit o gamă largă de subiecte, de la viziuni futuriste și costisitoare până la proiecte cu probleme juridice semnificative.

În toamna anului 2008, atunci când Sorin Oprescu era primarul general, a fost prezentat public un plan ambițios pentru o autostradă suspendată în inel.

Telegondola: 20 milioane!

Această structură ar fi avut o lungime de aproximativ 12 kilometri și o înălțime de cel puțin 10 metri. Conform informațiilor difuzate de Antena 3 și CNN, obiectivul era să conecteze principalele artere de tranzit și bulevarde ale orașului.

Câteva ani mai târziu, în septembrie 2011, o altă idee neobișnuită a intrat în dezbatere publică.

De această dată, discuțiile se concentraseră pe o telegondolă cu un buget estimat la 20 de milioane de euro, care ar fi trebuit să lege Casa Presei cu capătul Șoselei Pantelimon.

Drumul Expres: blocat de instanțe!

Potrivit sursei HotNews, această linie de transport ar fi traversat șirul de lacuri pe o distanță de 10 kilometri.

În timp ce autoritățile susțineau că telefericul va funcționa ca mijloc de transport în comun și ca traseu turistic, comunitatea arhitecturală și societatea civilă au etichetat imediat proiectul ca fiind absurd. Tot în timpul mandatului lui Sorin Oprescu, proiectul Drumului Expres, lansat oficial în 2010 cu un cost estimat de 138 de milioane de euro, a fost rapid blocat de o serie de contestații.

Această inițiativă a stârnit nemulțumirea bucureștenilor și a societății civile, din cauza riscurilor de poluare a bazinelor de apă potabilă de la Roșu și a cheltuielilor enorme legate de exproprieri.

Trenul metropolitan: promisiune sau realitate?

Situația a dus la blocaje juridice majore. În 2012, conform publicației Adevărul, Tribunalul București a anulat prima autorizație de construire pentru pasajul de la Ciurel. Ulterior, în noiembrie 2014, instanța a invalidat și Planul Urbanistic Zonal legat de traseu.

Cu toate acestea, edilul a revenit asupra planurilor inițiale în 2015, promițând înlocuirea tronsonului de la sol cu un tunel subteran de până la 14 kilometri, conform HotNews.

Odată cu schimbarea administrației la Primăria Capitalei, accentul s-a mutat spre transportul feroviar urban și regional. În campania electorală din 2020, Nicușor Dan a asigurat alegătorii cu introducerea trenului metropolitan. Ulterior, așa cum au subliniat jurnaliștii de la G4 Media, el a recunoscut că această promisiune ambițioasă a conținut o serie de simplificări legate de complexitatea implementării.

Pasajul Ciurel: deblocare!

Totuși, proiectul a progresat considerabil: la mijlocul acestui an, Primăria Municipiului București a anunțat că Studiul de Fezabilitate pentru traseul Gara de Nord – Chitila – Crivina a fost finalizat și a obținut avizele necesare, conform HotNews.

În paralel, în septembrie, autoritățile locale au reintrat în discuție deblocarea vechilor restanțe de infrastructură rutieră. Prin semnarea unui nou protocol de colaborare între PMB și PS6, au fost puse bazele pentru continuarea Pasajului Ciurel până la Centura Capitalei.

Acest proiect, amintește și Economica. net, reprezintă o soluție pentru ameliorarea traficului dens de pe Bulevardul Iuliu Maniu.