Uniformele școlare nu șterg discriminarea și nu opresc bullyingul, afirmă liderul elevilor din Harghita

Reacția a fost amplificată de intervențiile publice ale reprezentanților consiliilor județene ale elevilor

Liderul tinerilor din județul Harghita, Codruț Traian Simiganovschi, președintele Consiliului Județean al Elevilor (CJE), a emis o declarație fermă prin care susține că adoptarea unei drapări standardizate pentru elevi nu va elimina bariera discriminării, nici nu va stânjeni fenomenul de hărțuire din mediul școlar. Această poziție a fost exprimată în contextul dezbaterilor parlamentare privind un proiect legislativ care propune obligativitatea purtării uniformei în instituțiile de învățământ.

Simiganovschi a transmis către platforma Edupedu.ro un punct de vedere detaliat, în care explică raționamentul din spatele acestei opțiuni. El argumentează că rădăcina bullyingului nu constă în diferențele vestimentare dintre colegi, ci în absența unei educații care să cultive empatia, în deficitul de personal specializat, precum consilierii școlari, și în nerezolvarea unor probleme structurale ale sistemului. Pentru a marca nemulțumirea, liderul CJE Harghita a anunțat că un număr semnificativ de studenți și elevi din județul său își vor manifesta protestul în data de luni, 28 septembrie, îmbrăcându-se exclusiv în culori negre.

Motivația acestei acțiuni simbolice a fost clarificată de Simiganovschi, care a subliniat că alegerea de a purta negru este o decizie autonomă, nu o constrângere externă. Gestul reprezintă o formă pașnică de a susține importanța libertății de exprimare și de a atrage atenția asupra faptului că focalizarea publică este direcționată incorect. El critică direct argumentul frecvent invocat, conform căruia uniforma ar estomapa diferențele sociale și ar pune capăt hărțuirii. Președintele CJE Harghita consideră acest lucru o iluzie, susținând că echipajul standard ascunde problema, dar nu o rezolvă.

În continuare, Simiganovschi a enumerat câteva deficiențe majore ale sistemului care rămân în umbra discuției despre haine. El menționează persistența problemelor legate de transportul elevilor, cunoscută drept „saga navetiștilor”. În județul Harghita, mulți tineri sunt nevoiți să efectueze deplasări zilnice, iar procesul de rambursare a cheltuielilor pentru bilete sau abonamente este descris ca fiind fie un vis, fie o procedură birocratică aproape imposibil de parcurs. Elevii se confruntă zilnic cu dilema mijloacelor de transport sau cu necesitatea de a solicita sume considerabile de bani părinților doar pentru a putea participa la cursuri.

Un alt aspect criticat este lipsa materialelor didactice actuale

Un alt aspect criticat este lipsa materialelor didactice actuale. Chiar dacă calendarul a intrat în luna septembrie, există încă cazuri în care elevii învață fără manuale propriu-zise pe bănci, recurgând la suporturi vechi de zeci de ani. Prin participarea la protestul din 28 septembrie, Simiganovschi declară că elevii s-au saturat de soluțiile aparente adoptate de factorii de decizie. Aceștia doresc rezolvarea chestiunilor esențiale: asigurarea unui transport gratuit și sigur, furnizarea manualurilor la termen, menținerea condițiilor de siguranță în școli și oferirea unui sprijin psihologic real pentru combaterea hărțuirii.

Contextul acestui protest național a fost stabilit de Consiliul Național al Elevilor (CNE), care a lansat, în aceeași săptămână, un apel către toți studenții să vină la școală în negru, ca În comunicatul său, CNE a precizat că s-a opus public proiectului încă de la momentul depunerii acestuia. Organizația a criticat faptul că li se pregătesc haine „pe măsură” fără a fi consultați, sugerând că pentru decidenți, aspectul vizual contează mai mult decât opinia elevilor.

Reacția a fost amplificată de intervențiile publice ale reprezentanților consiliilor județene ale elevilor. Alexandru Manole, președintele CJE Iași, a explicat că mobilizarea comună în negru demonstrează capacitatea de a protesta, iar uniforma este inutilă în lupta împotriva bullying-ului. Georgiana Madarasz, conducerea CJE Mureș, a aderat la protest și a exprimat scepticismul că egalitatea vestimentară duce automat la un tratament mai bun al elevilor. De asemenea, Asociația Elevilor din București și Ilfov a cerut respingerea inițiativei, argumentând că Parlamentul alocă resurse pentru uniforme, în timp ce mii de studenți întâmpină dificultăți în obținerea burselor, semn că educația nu este o prioritate a statului.

Din punct de vedere legislativ, proiectul a fost aprobat de Senat pe 21 septembrie, însă inițiativa revine Camerei Deputaților, camera decizională. Opoziția este susținută de reprezentanți ai USR, prin senatorul Ștefan Pălărie, și de UDMR, prin Kelemen Hunor. Ministerul Educației și Cercetării se aliniază, de asemenea, taberei celor care nu susțin proiectul. Din partea PSD, senatorul Daniel Cătălin Zamfir, inițiatorul legii, a susținut pe 25 septembrie că rezistența la reformă este o „manipulare grosolană” bazată pe argumente de „neomarxism”.

Analiza realizată de Edupedu.ro a examinat situația din alte state, inclusiv exemplele din nota de fundamentare. Rezultatele indică faptul că proiectul se sprijină pe falsuri sau afirmații necorespunzătoare realității. Analiza detaliată a arătat că experiența celor două țări din Uniunea Europeană unde uniforma este impusă prin lege, Cipru și Malta, contrazice argumentele avansate pentru implementarea sa în România.