Un oficial din Ministerul Energiei spune că „e puțin probabilă” repornirea centralei de la Cernavodă înainte de 31 august / Ce impact va avea asupra prețurilor

În ceea ce priveste posibilitatea de a reporni instalația

Începând cu luna iulie, centralele nucleare de la Cernavodă au fost oprite în cauza scăderii semnificative a nivelului Dunării. Primul bloc a fost închis pe 28 iulie, iar al doilea a urmat pe 13 august. Această oprire a generat o lipsă de aproximativ 20 % din totalul producției naționale de energie electrică, conform declarațiilor făcut de Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, citat de TVR Info.

Prețul energiei în intervalul vespertin a urcat la valori între 200 și 208 euro pe megawat‑oră, iar media pe toată ziua se situează între 140 și 150 euro/MWh, indiferent dacă energia provine din producția internă sau este achiziționată prin import. Bușoi a precisat că episodii în care România a rămas să plătească sume foarte mari au fost de durată extrem scurtă și au implicat cantități reducute, descrecând valori minime și maxime valabile doar câteva secunde, pentru volumi micși, când o cerere excepcională a întâlnit o ofertă foarte înaltă.

În ceea ce priveste posibilitatea de a reporni instalația, oficialul a afirmat că este „foarte puțin probabil” să se întâmple o redeschidere, chiar și parțială, înainte de 31 august. Nu există prognoze certe nici de la operatorii centralei, nici de la Apelor Române, iar situația este considerată foarte grea și foarte improbabilă pentru o reîncălzire parțială până la data menționată. Obiectivul autorităților rămâne reluarea funcționării în prima parte a lunii septembre.

Dacă stare de alertă energetică, declarată începând cu 1 august, nu va fi încheiată până la sfârșitul augustului și centrala nu va fi redeschisă nemmeno parțial, există argumente puternice pentru menținerea acestei stări. Bușoi a menționat că prelungirea alertă va avea ca efect direct prelungirea perioadei în care România trebuie să achizitioneze energie la costuri ridicate.

Dacă stare de alertă energetică, declarată începând cu 1 august

Un alt aspect evidențiat de secretarul de stat este insuficierea capacităților de stocare legate de panourile fotovoltaice. În timpul zilei, când producția solară ajunge la nivele ridicati, o parte din energia generată în țară este exportată spre Bulgaria la prețuri foarte mici. Opus, seara, când productia fotovoltaică scade, furnizorii sunt obligați să importe cantități semnificative, variind între 1.500 și 2.200 MW, cu un cost mediu de aproximativ 200 euro/MWh. Această dinamică – export la prețuri joase și import la valori ridicate – contribuie la presiunea ascendentă pe preţurile de energie plătite de consumatori locali.

Bușoi a concluzionat că, deși impactul actual asupra tarifului final este considerat moderat și nu foarte mare, fenoménul are potențialul de a determina o creștere sensibilă a costurilor pentru anumiţi investitori și, pe termen lung, să se reflecte în valorile plătite de utilizatorii finali.

Astfel, oprirea centrală nucleare de la Cernavodă, determinată de condițiile hidrologice desfavorabile, are efecte directe și indirecte pe piaţa de energie: creștere a cheltuielilor în orele de vârf, necesitatea de a menţine starea de alertă energetică și presiune asupra preţurilor prin mecanismele de export‑import determinate de lipsa de stocare adecvat pentru energia solară.