UE se îndepărtează de obiectivul PISA pentru 2030, avertizează Comisia Europeană

O problemă de echitate profund preocupantă!

Uniunea Europeană se îndepărtează progresiv de scopul pe care l-a stabilit pentru anul 2030 în educație, conform unei noi analize efectuate de Comisia Europeană privind rezultatele testului PISA din 2025, realizat de OCDE. Raportul, publicat recent, semnalează o tendință alarmantă: performanțele elevilor de 15 ani se degradă în toate cele trei domenii esențiale — matematică, citire și științe.

Deși obiectivul comun era să reducă sub 15% ponderea elevilor cu rezultate insuficiente în fiecare materie până la sfârșit de deceniu, datele arată exactamente opusul.

În 2025, 33,9% dintre elevii Uniunii Europene au obținut rezultate slabe în matematică, 31,3% în citire și 25,9% în științe — valori mult peste limita de 15% stabilită ca țintă.

În loc de îmbunătățire, asistăm la o deteriorare clară a competențelor de bază.

La celălalt capăt al spectrului, scade și numărul elevilor cu performanțe excepționale.

Doar 4,8% dintre tineri au fost clasificați în grupul de elite în citire, 6,4% în științe și 6,8% în matematică — cifre mult sub obiectivul de minimum 12% pe materie pe care UE l-a propus pentru 2030.

Analiza evidențiază, de asemenea, o problemă de echitate profund preocupantă. Elevii din mediile defavorizate au de approximate patru ori mai multe șanse să obțină rezultate slabe în științe în comparație cu colegii lor din mediile favorizate.

Invers, cei din mediile favorizate sunt de aproximativ ori mai probabil să se situeze printre cei mai buni performanți. Această disparitate, strâns legată de origine socioecoonomică, ceră intervenții dirigiste pentru a asigura acces egal la o educație de calitate.

Care inițiative a menționat Comisia?

Nu există niciun stat membru al UE care să îndeplinească obiectivele stabilite pentru citire sau științe. La matematică, doar două țări au reușit să atingă pragul de sub 15% pentru rezultatele slabe, iar niciuna nu a atins nivelul de excelență de minimum 12% în toate cele trei domenii.

Acest lucru arată că provocările sunt structurale și necesită acțiuni coordonate la nivel european, nu doar reforme locale sau punctuale.

Comisia Europeană a Pachetul va include măsuri concrete de sprijin pentru statele membre, precum și ghidări privind modernizarea sistemelor educaționale pentru a le face mai adaptate cerințelor epocii digitale și, mai ales, ai intelecției artificiale. Ideea este ca fiecare elev să termine școala nu doar cunoscând noțiuni de bază, ci și dezvoltând abilitățile critice, creative și de rezolvare a problemelor necesare pentru a navighează cu succes în lumea de mâine.

În cadrul acestui efort, Comisia a menționat deja mai multe inițiative lansate în cursul mandatului curent: Planul de acțiune privind competențele de bază, Planul strategic pentru educația în domeniul STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică), Coaliția europeană pentru alfabetizare și Cadrul UE-OCDE de alfabetizare în domeniul AI destinat învățământului primar și secundar. Aceste instrumente visează să ofere un cadru comun de referință și să faciliteze schimbarea de bune practici între state.

La ocazia Zilei internaționale a profesorilor, un funcționar de mare rang al Comisei — Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire — a subliniat rolul esențial al cadrului didactic. A declarat că profesorii merită să aibă acces la timp de pregătire, resurse adecvate și condiții de muncă favorabile pentru a putea exercita eficient misiunea lor de a forma tineretul.

A adăugat că viitorul pachet educațional va sprijini activ cadrele didactice, va consolida competențele de bază și va pregăti sistemul educațional pentru transformările induse de inteligența artificială, asigurând că fiecare tânăr plece de la școală cu instrumentele și încrederea necesare pentru a-și construi propriul viitor.

Se acordă, de asemenea, atenție situației specifice a României. Conform raportului PISA pentru 2025, elevii români au obținut scoruri sub media OCDE în toate cele trei domenii evaluate. Deși în matematică și științe rezultatele par relatively stabilă față de cele din 2022, la citire s-a înregistrat o scădere semnificativă de 16 puncte. Datele arată că doar 48% dintre elevii români ating nivelul 2 de competență (considerat minim) în matematică, 52% în citire și 54% în științe — valori sub mediile OCDE de 65%, 69% și, respectiv, 74%.

Declinul în citire este mai pronunțat și necesită atenție urgentă.