UE cere condiții mai bune pentru profesori; România a pierdut 5.000 cadre didactice

De ce lipsesc profesorii?

Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene, a dezvăluit joi, 5 noiembrie, un pachet de măsuri pentru educație. Scopul e clar: condiții mai bune pentru profesioniști și competențe digitale pentru elevi.

Vine tocmai când aproape toate statele din blocul european se confruntă cu o lipsă acută de personal calificat în școli. În România, situația e alarmantă: în anul școlar 2025-2026, sistemul a pierdut aproximativ 5.000 de profesori, în timp ce numărul elevilor a crescut cu 20.000.

Ce aduce Teacher Academies 2.0?

Centrul atenției e noua Agendă a Profesorilor Europeni.

Scopul e dublu: mediu profesional mai atractiv și mai puține sarcini administrative care suprasarcă cadrele didactice. Agenda include și pregătirea pentru integrarea inteligenței artificiale în învățare. Profesorii vor fi implicați direct în elaborarea politicilor, prin participarea la reuniuni de nivel înalt dedicate educației și formării.

Pentru a susține acest obiectiv, pachetul introduce programul Teacher Academies 2.0.

Cât de grav e criza competențelor?

Începând cu 2027, această structură va oferi cursuri specializate pentru profesorii și directorii nouveniți. Conținutul acoperă utilizarea tehnologiilor digitale, inteligența artificială, dezvoltarea rezilienței și leadership-ul. Scopul final: eliberarea timpului pierdut în birocrație, pentru a fi redirecționat către activitatea didactică.

Pachetul adresează și problemele elevilor. Datele din cele mai recente evaluări PISA 2025 arată o tendință îngrijorătoare: 33,9% dintre tinerii de 15 ani au rezultate slabe la matematică, 31,3% la citire și 25,9% la științe.

Cum se luptă cu deficitul de competențe?

România nu face excepție: a înregistrat scăderi în toate cele trei domenii. Mai grav, țara noastră a depășit pragul de 50% la analfabetism funcțional în matematică, iar la citire se apropie rapid de acest nivel (48%).

Pentru combaterea acestui deficit, Comisia propune crearea de Alianțe Școlare Europene.

Ce rol jocă inteligența artificială?

Aceste parteneriate între școli din diferite state membre vor lucra împreună pentru a îmbunătăți abilitățile studenților în cel puțin o competență de bază.

Dimensiunea digitală e o altă coloană a pachetului. Elevii de 15 ani vor fi învățați să verifice răspunsurile generate de inteligența artificială, să detecteze manipularea informațiilor și să decidă când e mai bine să lucreze fără ajutorul acestor instrumente.

Cât timp în fața ecranului?

Începând cu 2027, studenții ar putea primi certificate de competențe în domeniul AI. În paralel, statele membre vor construi o bază digitală comună pentru educație, în cadrul Consorțiului pentru o infrastructură digitală europeană în Educație (EDU-EDIC).

Comisia pregătește un Angajament european pentru utilizarea sănătoasă a ecranelor.

Va oferi școlilor și familiilor un set de reguli privind timpul petrecut în fața ecranelor, siguranța online și echilibrul dintre activitățile digitale și cele offline.

Ce aduce strategia de formare profesională?

Pachetul include o strategie nouă pentru educația și formarea profesională. Se propune un accelerator european de formare sectorială, care va fi testat anul viitor. Acesta permite școlilor și companiilor să creeze cursuri flexibile pentru a răspunde cererilor pieței muncii. De asemenea, se prevăd parteneriate între sectorul economic și unitățile de învățământ, pentru a înființa centre de formare dotate cu tehnologii avansate. Din 2028, va fi lansat „EU mobility marketplace”, care va permite elevilor să acceseze programe de formare în alte țări europene.

Deși măsurile propuse au caracter de recomandare și nu sunt obligatorii pentru statele membre, pachetul e o încercare coordonată la nivel european de a rezolva criza de personal didactic și de a moderniza competențele studenților pentru o economie digitală.