Tunelul din Berceni: un pod subteran la intersecția Olteniței cu Vitan-Bârzești și Iriceanu, promovat de prima
Ce neclaritate tehnică și juridică rămâne legată de construcție?
Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a generat o dezbatere publică prin anuntul său recent, prin care a semnalat intenția de a demara lucrările pentru un nou proiect de infrastructură imediat ce Pasajul Apărătorii Patriei va fi finalizat. Acest nou obiectiv, denumit popular „Tunelul din Berceni”, este descris în discursul oficial al edilului ca fiind un pasaj subteran situat la intersecția complexă dintre Șoseaua Olteniței, Șoseaua Vitan-Bârzești și strada Ion Iriceanu.
Totuși, o analiză atentă a documentelor oficiale relevă o discrepanță semnificativă între terminologia folosită în spațiul public și cea din actele administrative, unde construcția este definită, inițial, ca fiind un pod suprateran.
Contextualizarea acestui proiect apare în declarațiile anteriore ale primarului, încă din noiembrie 2023, perioadă în care se efectau testări dinamice pe Pasajul Europa Unită. La acea dată, Băluță sublinia importanța a trei componente esențiale pentru rețeaua de transport din inelul median al Bucureștiului. Prima componentă menționată era Pasajul Apărătorii Patriei, aflat în curs de execuție peste traseul Șoselei Berceni, iar a treia piesă a puzzle-ului urbanistic era tocmai acest viitor pasaj rutier, conceput să traverseze subteran Șoseaua Olteniței.
Primarul preciza că această structură ar trebui să asigure conexiunea cu pasajul Nicolae Grigorescu pe o parte și cu Calea Vitan pe cealaltă, declarând că toate aceste intervenții sunt cruciale pentru fluidizarea traficului rutier în partea sudică a capitalei.
Persistă însă o neclaritate tehnică și juridică legată de natura exactă a construcției. Deși primarul insistă asupra caracterului subteran al proiectului, documentele aprobate de Consiliul Local al Sectorului 4 prezintă o imagine diferită. Hotărârea CL 5 nr. 5, adoptată în data de 17 ianuarie 2025, stabilea indicatorii tehnico-economici pentru un „Pasaj rutier suprateran” la intersecția dintre cele trei artere menționate anterior.
Această decizie inițială definea clar tipul de structură ca fiind una care se înalță deasupra drumului, nu una care îl traversează dedesubt.
Situația devine și mai confuză odată cu cea mai recentă decizie a consilierilor locali, luată pe 31 septembrie 2026.
Această hotărâre, care declanșează procedurile de expropriere necesare pentru realizarea proiectului, face trimitere la decizia anterioară privind pasajul suprateran, dar elimină din titlul său orice referire specifică la poziția verticală a construcției.
Cum contrastează percepția media cu realitatea administrativă?
Astfel, din titlul actului administrativ recent, dispare distincția dintre o structură suprafață și una subterană, rămânând doar definiția generică de „pasaj rutier”.
Prin urmare, caracterizarea de „tunel” rămâne, deocamdată, valabilă exclusiv prin prisma afirmațiilor verbale ale primarului Daniel Băluță, în timp ce baza legală actuală se limitează la un pasaj rutier, fără specificarea clară a tipului de traversare a șoselei.
În ceea ce privește dimensiunea financiară a acestei investiții, consilierii localnici au votat în luna ianuarie a anului 2025 un buget estimativ care depășește suma de 80 de milioane de euro. Proiectul vizează modernizarea și reconfigurarea intersecției dintre Șoseaua Olteniței, Șoseaua Vitan-Bârzești și strada Ion Iriceanu.
Este de notat faptul că, în ședința din ianuarie 2025, acest dosier nu figurea pe agenda inițială a ședinței, ci a fost adăugat pe ordinea de zi suplimentară, o detaliu care a atras atenția unor observatori ai procesului decizional.
Dezbaterea publică a fost alimentată și de contrastul dintre percepția media și realitatea administrativă. Titlul original al știrii, care evocă un „tunel subteran”, contrastează cu denumirea tehnică din hotărârile de consiliu, care indică un pod suprateran. Această dublă viziune a generat întrebări privind coerența planificării infrastructurale în Sectorul 4. Primarul a continuat să promoveze acest proiect ca pe o prioritate strategică, evidențiind rolul său în ameliorarea congestiei de trafic din sudul Bucureștiului, zona în care se află cartierul Berceni.
Pe măsură ce lucrările la Pasajul Apărătorii Patriei intră în faza finală, cu turnarea betonului și încheierea căii de rulare, atenția se mută automat către următoarea etapă a masterplanului de infrastructură. Daniel Băluță a folosit platforma sa de socializare pentru a comunica acest lanț de evenimente, prezentând „Tunelul din Berceni” ca pe o consecință naturală a finalizării primului pasaj.
Cu toate acestea, până la clarificarea definitivă a naturii tehnice a proiectului – fie că este vorba de o structură subterană sau supraterană – discuția rămâne deschisă, reflectând o tensiune între comunicarea politică și rigurozitatea documentelor de proiectare.
Această ambiguitate terminologică nu afectează însă urgența percepută a proiectului, care este considerat vital pentru traficul rutier din sudul Capitalei, integrându-se într-un ansamblu de intervenții care include și pasajele Europa Unită și Apărătorii Patriei.