Sprayul nasal cu oximetazolin: un posibil influențator al proceselor de îmbătrânire

În prima etapă, cercetătorii au selectat 2

Un ingredient activ din unele sprayuri nazale a fost inclus de cercetători printre medicamentele care ar putea influența unele procese biologice implicate în îmbătrânire. Pe aceeași listă apare și aspirina, studiată de ani pentru efectele sale posibile asupra bolilor legate de vârstă.

Descoperirea provine dintr-un studiu publicat în iunie 2026 în Nature Aging.

Cercetătorii au analizat 6.442 de medicamente și au verificat cât de aproape sunt tintele biologice ale acestora de rețelele de gene implicate în longevitate și în principalele procese care se modifică cu vârsta.

La oximetazolin, substanta activă din unele sprayuri nazale, descoperirea unei acțiuni posibile asupra celulelor dintr-o componentă a creierului ar indica că utilizarea acestei substanțe ar putea fi restricționată la tratamentul demenței — dar cercetătorii de la Harvard Medical School nu au încă testat agenții biologici disponibili pentru această utilizare.

Cine a selectat 2.358 medicamente pentru a studia efectele lor asupra îmbătrânirii?

În prima etapă, cercetătorii au selectat 2.358 de gene asociate longevității și le-au plasat pe o hartă a interacțiunilor proteinelor, numită interactom. Această hartă conține peste pół milion de conexiuni cunoscute și arată ce proteine interacționează sau participă la aceleași procese biologice. Apoi genele au fost grupate în funcție de mecanismele de îmbătrânire în care sunt implicate. O analiză publicată în 2023 în Cell descrie 12 astfel de procese, inclusiv leziunile ADN, alterarea funcției mitocondriale și comunicarea celulă-celulă. Această ultimă categorie descrie aceleași semnale care se referă la celulele și țesuturile utilizate de organism.

Analiza lui Grossway arată că, măsură ce se îmbunătățește coordonarea dintre gene și mecanismele în care sunt implicate, interacțiunea dintre aceste două grupuri de gene devine mai strâns legată.

A doua etapă, numită pAGE, compară modificările în activitatea genei produse de medicament cu cele observate la îmbătrânire. Cercetătorii au verificat dacă substanța tende să inverseze aceste modificări sau, invers, să le întărească. Din cele 6.442 de substanțe analizate, 370 au avut legături suficiente de putere cu cel puțin unul dintre mecanismii urmăriți pentru a fi selectate pentru analiză suplimentară.

Cine a fost ales printre medicamentele care ar putea influența procesele de îmbătrânire?

Pentru 60 dintre ele au existat și date despre modificările în activitatea genei observate la îmbătrânire.

Din aceste 60, 21 au avut un profil considerat potențial favorabil pentru supraviețuire, 23 au primit scoruri ridicate în direcția opusă, iar pentru aspirina rezultatele au avut o clasificare clară.

Aspirina a continuat să îmbunătățească beneficiile observate în studiul inițial și în următorul studiu ASPREE, iar pentru aproape 19.000 de participanți nu s-au înregistrat beneficii pentru sănătate legate de utilizarea lungă termen a medicamentului.

Autorii au acordat atenție particulară medicamentelor care ar putea influența simultan mai multe dintre aceste procese, deoarece mecanismele biologice implicate se suprapun și se influențează reciproc. Procedura, numită SHARP, este un instrument pentru selectarea substanțelor care merită testări suplimentare.