Speranța de viață la nivel mondial a recuperat terenul pierdut în pandemie

Trăim mai mult, dar cât de sănătoși?

Lumea pare să fi lăsat în urmă șocul demografic provocat de criza sanitară.

Cel mai recent raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că speranța de viață la nivel global a revenit aproape de valorile de dinaintea pandemiei.

În 2023, media longevității a atins 73,3 ani, fiind la doar un pas de pragul de 73,4 ani înregistrat în 2019. Este o revenire spectaculoasă, dacă ne gândim că în 2021, în plină criză COVID-19, acest indicator scăzuse dramatic până la 71,5 ani.

Alain Labrique, expert în cadrul OMS pe zona de date și sănătate digitală, consideră că această creștere a duratei de viață este una dintre marile victorii ale sănătății publice moderne. Totuși, el avertizează că miza nu mai este doar să adunăm ani în calendar. Marea provocare a deceniilor următoare va fi calitatea acestor ani.

Suntem pregătiți pentru bolile cronice?

Sistemele medicale trebuie să se reinventeze pentru a ține pasul cu o populație care trăiește mai mult, dar care are nevoie de asistență constantă pentru a rămâne activă.

Deși trăim mai mult, recuperarea anilor petrecuți într-o formă fizică și mentală bună este mult mai lentă. Statisticile pentru 2023 indică o medie de 62,8 ani de viață sănătoasă, cu 0,4 ani mai puțin față de nivelul din 2019.

Harta longevității arată, de asemenea, discrepanțe uriașe între regiuni.

În timp ce America a înregistrat cele mai mari pierderi de ani sănătoși și o creștere a riscului de mortalitate între 2000 și 2023, regiunea Pacificului de Vest a reușit o evoluție remarcabilă, îmbunătățindu-și constant acești indicatori.

O altă schimbare majoră observată de experți este transformarea cauzelor de deces. Bolile netransmisibile, precum afecțiunile cardiovasculare, diabetul, problemele respiratorii cronice sau Alzheimer, au devenit principalii „inamici” ai longevității. Dacă în anul 2000 aceste boli provocau 58% din decesele globale, în 2023 ponderea lor a sărit la 74%. Un punct de cotitură istoric a fost atins și în țările cu venituri mici: pentru prima dată, bolile infecțioase au reprezentat mai puțin de jumătate din totalul deceselor, semn că profilul epidemiologic al planetei se schimbă ireversibil spre afecțiunile cronice.