Sănătatea cere încă 11 miliarde de lei până la sfârșitul anului

Detaliile repartizării fondurilor arată o structură clară!

Presiunea financiară asupra sistemului sanitar românesc se intensifică.

Ministrul Alexandru Rogobete a subliniat, într-o intervenție la TVR 1, că necesitățile bugetare pentru restul anului se cifrează la aproximativ 10,5 până la 11 miliarde de lei.

Această sumă urmează a fi alocată prin o rectificare bugetară care, conform estimărilor oficiale, ar trebui finalizată până la sfârșitul săptămânii următoare.

Detaliile repartizării fondurilor arată o structură clară: o parte din mijloace este destinată direct Ministerului Sănătății pentru finanțarea programelor naționale, acopererea zonelor critice precum unitățile de primire a urgențelor (UPU), secțiile de anestezie, terapia intensivă și servicii de nou-născuți. Restul sumei, în jurul a 9 miliarde de lei, este alocat Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Din totalul general, jumătate este prevăzută pentru achiziția de medicamente, rambursarea cheltuielilor în farmacii și alte servicii medicale, în timp ce cealaltă jumătate acoperă costurile concediilor medicale.

Ce viitor pentru rețeaua spitalice, după șeful ministerului?

Ministrul a subliniat necesitatea unei corecții imediate, declarând că discuțiile pentru rectificare sunt în plină desfășurare, cu o programare pentru finalul săptămânii viitoare. Rogobete a criticat, de asemenea, abordările anterioare care tăiau bugetul sănătății fără a înțelege complexitatea sistemului.

El a menționat că reducerile de tip „cu barda” au fost făcute în detrimentul sănătății în favoarea altor investiții, precum stadioanele din Oradea și Brașov, ilustrând o lipsă de viziune și de echilibru în alocarea fondurilor publice.

O altă temă centrală în declarațiile șefului ministerului a fost viitorul rețelei spitalice. Alexandru Rogobete a asigurat categoric că nicio unitate spitalicească nu va fi închisă, o poziție pe care o menține din mandatul anterior și pe care o va continua.

Strategia se bazează pe extinderea capacităților ambulatoriale de specialitate și a spitalizării de zi, o direcție susținută atât prin fonduri europene, cât și prin bugetul de stat.

Motivația acestei transformări se bazează pe o analiză a fluxului de pacienți. Rogobete a explicat că 80% dintre persoanele care ajung la spital o fac pentru analize, ajustarea tratamentelor sau consulturi simple, nu pentru internare. În trecut, cu aproximativ 20 de ani în urmă, pacienții supuși unor intervenții chirurgicale rămâneau internați între 3 și 5 zile pentru recuperare. Astăzi, datorită progreselor tehnice, externarea poate avea loc a doua zi. Prin urmare, internarea pacienților cu boli cronice doar pentru a efectua analize sau monitorizare clinică timp de 2-3 zile este considerată nesustenabilă. Această schimbare de paradigmă vizează reducerea timpului de staționare și optimizarea resurselor, fără a diminua accesul la îngrijiri medicale.