România vrea să exploateze mineralele critice pentru a reduce dependența de importuri

De ce sunt materiile prime atât de strategice?

România își asumă un rol central în strategia europeană a mineralelor strategice

Într-un efort coordonat la nivel european pentru a diminua dependența de aprovizionarea externă a materiilor prime esențiale, o inițiativă legislativă susținută de parlamentari români caută să faciliteze dezvoltarea inițiativelor miniere și exploatarea resurselor de minerale critice. Într-un mediu economic marcat de procese de dezindustrializare, în care comunități întregi se confruntă cu șomajul și cu sărăcia, mobilizarea zăcăririlor de minerale strategice reprezintă o oportunitate de reîncetare economică pentru România și, implicit, o șansă de generare de locuri de muncă.

Continutul european vizează consolidarea puterii de concurență și reducerea dependenței de importuri, iar România are posibilitatea de a transforma resursele proprii în motor al dezvoltării industriale.

Această direcție se aliniază cu obiectivele subliniate în raportul Draghi despre concurența europeană și cu strategia Uniunii pentru dezvoltarea capacităților de extracție și prelucrare a materiilor prime critice.

Inițiativa legislativă și contextul politic

În Camera Deputaților se află o propunere de lege care vizează mobilizarea resurselor minerale strategice din România și stabilirea unui cadru pentru dezvoltarea inițiativelor miniere. Printre inițiatorii ei se numără Natalia Intotero, propusă ministru la Mediu, din partea PSD. Deși inițiativa se încadrează în obiectivele europene, aceasta a atras imediat critici, odată cu numirea în Guvernul Niculescu. Unele voci descriu actul normativ ca fiind „pro-minerit” și îl leagă imediat de ceea ce ei numesc „reguli controversate, ca la Roșia Montană”.

Fără a reveni asupra proiectului de la Roșia Montană, vedem că această propunere vine să clarifice procedurile privind dreptul de proprietate și exproprierea în interes public și să încurajeze investițiile necesare de relansare a industriei.

În plus, vizează să diminueze blocajele administrative și juridice care pot întârzia inițiativele miniere strategice, să faciliteze accesul la terenuri și să creeze un cadru mai previzibil pentru investiții.

Importanța strategică a materiilor prime

Accesul la materii prime critice, precum metale rare, litiu, cobalt, nichel, grafit natural, cupru și alte resurse, este esențial pentru producția de baterii, echipamente pentru energie regenerabilă, vehicule electrice, microcipuri și tehnologii de apărare. În același timp, dependența Uniunii Europene de furnizori externi implică riscuri economice și geopolitice semnificative. Potrivit Regulamentului (n. r.

Regulamentul (UE) 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020), este anticipat ca cererea pentru materii prime critice să crească exponențial în deceniile următoare, luând în considerare necesitatea folosirii lor în dubla tranziție verde și digitală, dar și utilizarea lor pentru aplicații în domeniul apărării și al spațiului aerian.

Având în vedere că Regulamentul subliniază importanța esențială a materiilor prime critice pentru competitivitatea și reziliența economiei Uniunii Europene, precum și pentru buna funcționare a pieței interne, România a inițiat demersuri concrete în vederea alinierii politicilor naționale la obiectivele stabilite la nivel european.

Poziționarea României și impactul social

Proiectul ajută ca România să se repoziționeze pe harta resurselor minerale și contribuie la asigurarea rezilienței în situațiile de criză. Prin natura și diversitatea resurselor minerale, România poate deveni un pol de interes în sistemul industrial european. Măsurile propuse vor contribui direct la consolidarea competitivității economice a României, prin valorificarea resurselor minerale critice și reducerea dependenței de importuri.

Pe lângă efectele economice directe, actul normativ are un impact social pozitiv, întrucât prin dezvoltarea de proiecte miniere strategice și prin crearea lanțurilor valorice integrate (exploatare, procesare, producție) se vor genera locuri de muncă stabile, inclusiv în industriile conexe, precum transportul, construcțiile, energia sau serviciile tehnologice.

În plus, consolidarea capacităților de exploatare și prelucrare la nivel național va stimula transferul de cunoștințe și dezvoltarea competențelor tehnice, susținând formarea unei forțe de muncă calificate și adaptate cerințelor economiei, se arată în proiectul de lege, inițiat, printre alții, de Natalia Intotero, în calitate de deputat PSD.

Raportul Draghi și provocările europene

Ce spune raportul despre viitorul competitivității europene?

Raportul privind viitorul competitivității europene, elaborat de fostul președinte al Băncii Centrale Europene Mario Draghi și publicat în septembrie 2024, avertizează asupra acestor presiuni care afectează industria europeană: productivitatea lentă, costurile energiei, concurența internațională și nevoia unor investiții masive în tranziția verde și digitală. Documentul propune o schimbare de direcție pentru consolidarea competitivității Uniunii.

Trebuie să avem lanțuri de aprovizionare mai sigure pentru materiile prime critice și tehnologii.

Trebuie să ne creștem capacitatea de producție internă în sectoarele strategice, a spus Draghi, în septembrie 2024.

Proiectele strategice și moștenirea Roșia Montană

Mesajul este cu atât mai relevant pentru România, cu cât aceasta deține resurse minerale, pentru că are șansa de a le și valorifica. Pe lista proiectelor strategice ale Uniunii Europene din octombrie 2026 figurează cinci proiecte din România, care vizează extracția și procesarea magneziului, exploatarea cuprului și a grafitului, precum și reciclarea bateriilor.

Ele includ proiectul de cupru de la Rovina, proiectul de grafit de la Baia de Fier, două proiecte legate de magneziu - extracție și procesare - și o investiție în capacități de reciclare a bateriilor la Răcari, județul Dâmbovița.

Iar astfel de exploatări ar aduce beneficii comunităților depopulate, unde locurile de muncă aproape că nu mai există.

Țara noastră și-ar fi putut valorifica mai devreme potențialul resurselor sale minerale, inclusiv prin proiectul de la Roșia Montană, unde planurile de exploatare a aurului au fost blocate în urma controverselor privind impactul asupra mediului și patrimoniului.

Totuși, pentru unii localnici, proiectul reprezenta o șansă la locuri de muncă, venituri și revitalizarea unei zone afectate de declin economic și depopulare. Un studiu academic publicat în 2021, bazat pe interviuri realizate în comunitate în 2018-2019, arată că localnicii și-ar dori exploatarea în zonă, pe care o asociază cu locuri de muncă, siguranță economică și șansa de a limita depopularea zonei.

Regulamentul european și cifrele dependenței

Această direcție se regăsește în Regulamentul european privind materiile prime critice, adoptat în 2024. Actul urmărește diversificarea surselor de aprovizionare și dezvoltarea capacităților europene de-a lungul întregului lanț valoric: de la explorare și extracție până la procesare și reciclare. Regulamentul stabilește pentru 2030 trei repere de capacitate la nivelul Uniunii: cel puțin 10% din consumul anual de materii prime strategice să provină din extracție în UE, 40% să fie acoperit prin procesare în interiorul Uniunii, iar 25% prin reciclare.

Totodată, Uniunea urmărește ca, pentru fiecare materie primă strategică, să nu depindă în proporție de peste 65% de o singură țară din afara UE, la etapa relevantă de procesare.

Cifrele arată amploarea provocării. Potrivit Comisiei Europene, 77% din galiul utilizat în UE provine din China, la fel ca 97% din magneziul consumat de Uniune.

Galiul este folosit în panouri solare și cipuri, iar magneziul contribuie la producția unor componente mai ușoare pentru industria auto și aeronautică.

În cazul boratelor, utilizate inclusiv în tehnologii pentru energia eoliană, 98% din aprovizionarea UE provine din Turcia. Aceste dependențe explică de ce exploatarea și procesarea resurselor în interiorul Europei au devenit obiective strategice. Tranziția energetică presupune nu doar instalarea de panouri solare, turbine eoliene și baterii, ci și acces la materialele din care acestea sunt fabricate.

Iar într-un context european în care accesul la materii prime este legat de competitivitate și securitate economică, blocarea din principiu a oricărei discuții despre extracție riscă să lase Uniunea dependentă de furnizori externi.

Și, mai ales, în condițiile în care unele state europene, printre care și România, dispun de resurse ce ar putea susține dezvoltarea industrială.