România riscă tăieri drastice ale fondurilor europene în exercițiul bugetar 2028-2034

Sectorul educațional își pierde masiv finanțările!

Propunerea prezentată recent de Președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene pentru viitorul cadru financiar multianual 2028-2034 trimite un semnal de alarmă extrem de serios către București. Victor Negrescu, europarlamentar din partea grupului Socialiștii și Democrați (S&D), avertizează public că România se confruntă cu pericolul de a primi o sumă mai mică de fonduri europene în următoarea perioadă de șapte ani.

Acesta consideră că miza pentru țara noastră este uriașă, în condițiile în care noua schiță bugetară implică o scădere semnificativă a resurselor disponibile. Documentul propus stabilește un buget de 1.622 de miliarde de euro, exprimat la prețurile din anul 2025. Comparativ cu propunerea inițială a Comisiei Europene, noul plafon este inferior cu 141 de miliarde de euro, reprezentând o reducere de 8%.

Negrescu subliniază că această ajustare vine într-un moment dificil, când cetățenii și guvernele statelor membre fac față unor costuri ridicate, veniturilor insuficiente și unor necesități sociale în continuă creștere.

Pentru România, consecințele acestei reduceri ar fi profunde, afectând sectoare esențiale ale economiei și societății. Eurodeputatul explică că discuțiile vizează banii alocați pentru construcția și modernizarea drumurilor, dotarea școlilor și spitalelor, susținerea agriculturii, dezvoltarea zonelor rurale, ajutorarea companiilor naționale și generarea de noi locuri de muncă.

Statistica arată că 6 din 10 investiții publice realizate în România de la integrarea în Uniune au fost finanțate din fonduri europene. Din această cauză, este vital ca riscurile identificate să fie eliminate în cadrul negocierilor europene.

În domeniul agricol, modificările propuse scad pragul minim pentru sprijinul mediu per hectar de la 130 la 90 de euro, față de varianta inițială a Comisiei.

Această scădere riscă să accentueze disparitățile dintre subvențiile oferite fermierilor din diferitele state membre. Deoarece producătorii români concurează pe aceeași piață unică, ei au nevoie de condiții echitabile.

Negrescu susține că România trebuie să insiște pe convergența totală a subvențiilor și pe un buget separat, protejat, pentru dezvoltarea rurală, nu doar pe un simplu plafon într-un fond comun cu alte priorități.

Sectorul educațional suferă, de asemenea, o erodare majoră a finanțărilor. Programul Erasmus+ va pierde 1,66 miliarde de euro față de propunerea Comisiei, iar scăderea față de nivelul solicitat de Parlamentul European depășește 8 miliarde de euro.

Aceste reduceri se traduc direct în mai puține burse și oportunități de mobilitate pentru elevi, studenți, profesori și tineri. Accesul la învățământ și circulația în spațiul european nu ar trebui să fie condiționat de capacitatea financiară a familiilor. Similar, în domeniul sănătății, finanțarea comună destinată sănătății, biotehnologiei, agriculturii și bioeconomiei este diminuată cu aproape 3 miliarde de euro.

Lipsesc alocările distincte și protejate pentru un program dedicat sănătății, similar cu EU4 Health, și nu există garanția sumei de 20 de miliarde de euro pentru sănătate în planurile naționale și regionale, o măsură pe care Negrescu a susținut-o anterior în Parlament.

România necesită surse de finanțare clare pentru modernizarea spitaloelor, prevenția bolilor, accesul la tratamente și menținerea personalului medical.

Digitalizarea și inteligența artificială, piloni cheie ai competitivității viitoare, înregistrează o scădere a finanțării de peste 7 miliarde de euro, echivalent cu 13% din propunerea Comisiei. În timp ce alte economii globale investesc masiv în tehnologiile emergente, Europa debatează reducerea acestor cheltuieli pentru următorii șapte ani.

Victor Negrescu avertizează asupra riscului de alocare!

Având în vedere sumele limitate alocate din bugetul național, România are nevoie de mai multe resurse europene pentru a susține cercetarea, infrastructura digitală și companiile inovatoare.

Situația este critică și în cazul protecției civile și urgențelor sanitare, unde fondurile scad cu aproximativ 35%, iar cele pentru solidaritate în caz de dezastre se reduc cu aproximativ 55% față de propunerea inițială a Comisiei.

Această ajustare pare greu de justificat, mai ales după succesul misiunilor europene de solidaritate din statele afectate de incendii, inundații sau alte incidente cu impact major.

Victor Negrescu identifică și un risc direct legat de mecanismele de alocare a fondurilor către România. Mecanismul de protecție de 80% nu asigură menținerea integrală a alocărilor actuale pentru statele membre, ceea ce înseamnă că România poate primi mai puțini bani. Agricultura, dezvoltarea rurală și coeziunea rămân integrate în planuri comune, asociate cu cerințe și jaloane specifice, similare cu modelul PNRR. Termenele propuse pentru utilizarea fondurilor pot exercita o presiune suplimentară asupra proiectelor mari de infrastructură. Nu se regăsesc alocări dedicate pentru hubul de securitate la Marea Neagră sau pentru locuințele accesibile.

Deși este recunoscută necesitatea sprijinului pentru regiunile de frontieră cu Ucraina, coeficientul financiar suplimentar de 1,25 pentru calcularea finanțării frontierelor este prevăzut doar pentru cele cu Rusia și Belarus.

Negrescu susține că nu putem accepta ideea că reducerea investițiilor este inevitabilă, atâta timp cât nu sunt explorate toate posibilitățile de finanțare.

În această context complex, europarlamentarul subliniază necesitatea unui Guvern român cu puteri depline și o majoritate parlamentară clară și stabilă.

Singurele aspecte pozitive din noua propunere sunt menținerea alocării minime de 195 de miliarde de euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate, pragurile de finanțare pentru mediul rural și obiectivele sociale, precum și posibilitatea de a sprijini regiunile de frontieră cu Ucraina.

Totuși, România nu își poate permite o formulă politică fragilă, dependentă constant de negocieri și compromisuri conjuncturale, tocmai când trebuie să apere interesele sale în cele mai importante negocieri bugetare europene din următorii ani.

Este imperativ ca România să știe ce solicită în negocierile europene, ce fonduri dorește să protejeze și ce alianțe construiește pentru a-și susține interesele.

Avem nevoie de un Guvern care să negocieze eficient, să pregătească proiecte solide și să utilizeze integral resursele disponibile, nu de jocuri politice sau de un executiv cu o majoritate instabilă.

În calitatea sa de vicepreședinte al Parlamentului European și coordonator al grupului de lucru al Partidului Socialiștilor Europeni pentru viitorul buget european, Negrescu anunță că va continua să susțină protejarea fondurilor pentru agricultură și coeziune, subvenții echitabile pentru fermierii români, finanțări distincte pentru dezvoltarea rurală, investiții mai mari în educație, sănătate și competitivitate și un sprijin european mai consistent pentru România și flancul estic. La propunerea sa, liderii de stânga vor aproba, înainte de Consiliul European, un document comun care cuprinde aceste priorități. Până la finalul anului se urmărește adoptarea unor decizii la nivel european privind bugetul pe termen lung, care ne vor influența dezvoltarea până în 2034. Ar fi o greșeală strategică să intrăm în această etapă decisivă cu un Guvern slab sau cu riscuri suplimentare de instabilitate politică.

România are nevoie de o voce puternică și coerentă la masa negocierilor europene, pentru a-și apăra interesele economice și sociale în fața noilor provocări financiare ale Uniunii.