România pe marginea falimentului? Adrian Bența explică reducerea deficitului

România poate fi în faliment?

Economistul Adrian Bența, în interviul acordat DCNews, a analizat posibilitatea ca România să intre în stare de faliment în cazul unor alegeri anticipate. Potrivit lui Bența, în astfel de condiții, partidele AUR ar putea obține o cotă semnificativă mai mare a votului, conform sondajelor de opinie publică.

Bența a subliniat că, în situația actuală, AUR ar putea beneficia de un impuls electoral major dacă alegerile ar fi prelungite.

Ce spun sondajele?

El a menționat că avertizarea lui Sorin Grindeanu privind riscul de faliment are un fundament real, declarând: „Părerea mea este că, aici, domnul Grindeanu are dreptate”.

Falimentul sau AUR: ce-l sperie, cu adevărat, pe Sorin Grindeanu?

Totuși, economistul a adăugat că această corectitudine de fond este însoțită de o temere politică – frica de a pierde susținerea parlamentarilor în favoarea formării politice AUR.

Ce spune economia României acum?

Bența a pus accent pe dilema: „Falimentul sau AUR: ce-l sperie, cu adevărat, pe Sorin Grindeanu?”, sugerând că motivația subiacenă a avertizării ar fi mai mult legată de calculul politic decât de o analiză pur economică.

În ceea ce privește economia, Bența a remarcat că, de aproximativ cinci luni, de la căderea guvernului precedent, nu s-au intervenit modificări semnificative în starea economică a țării. Firmele continuă să își desfășoare activitățile în condiții dificile – „tot merg prost” – dar România nu a suferit o degradare formală a ratingului sau a statutului economic internațional.

Reducerea deficitului: realitate sau iluzie?

Bența a observat că deficitul de stat s-a micșorat recent, dar această reducere nu rezultă dintr-o ameliorare genuină a finanțelor publice. Mai degrabă, ea se datorează întârzierei în plățile datorilor către furnizori și întreprinderi locale.

Economistul a explicat: „E adevărat că s-a redus prin datorii către firme, ceea ce, de facto, nu este o reducere a datoriei, ci doar o neplată la termen a datoriilor.”

Cum afectează taxele și prețurile?

Bența a recunoscut că unele măsuri fiscale au dus la o creștere a impozitului pe anumiti contribuabili, dar a atras atenția pe efectele indirecte ale politicii de preț, în special pe cele legate de TVA și de combustibil. Vă dați seama cât TVA încasează Guvernul?

De ce avertizează Grindeanu?

Principalul câștigător al prețurilor mari la pompă este chiar Guvernul României, a afirmat economistul, subliniind că creșterea prețurilor la pompă a generat venituri semnificative pentru bugetul de stat, chiar dacă acest efect nu este adesea recunoscut în debatul public.

Concluzie: risc real sau joc politic?

Deși a recunoscut că avertizarea lui Sorin Grindeanu are o bază validă, Bența a sugerat că motivarea din spatele acestei declarații ar fi, de facto, politică. El a afirmat: „El are dreptate pe fond, dar dumnealui 'o potrivește', din perspectiva numărului de voturi, că o să aibă o influență mult mai mare politicile AUR.” Această observație indică că, deși există riscuri reale legate de instabilitatea politică și impactul ei asupra credibilității internaționale, motivarea publică a avertizării ar putea fi influențată de calculuri electorale și de dorința de a limita creșterea influenței partidelor de opoziție, în special AUR, în contextul alegerilor anticipate.

Astfel, debatul nu se referă doar la cifrele deficitului, ci și la credibilitatea instituțiilor și la prevedibilitatea politicării economice în România.