România ar putea avea pentru prima dată un Minister al Inteligenței Artificiale

Procesul e extrem de accelerat!

România se apropie de o schimbare istorică în arhitectura sa executivă.

În negocierile intense pentru noul cabinet condus de premierul desemnat Luca Niculescu, a apărut ideea de a crea un Minister pentru Comunicații și Inteligență Artificială – o primă absolută în legislația românească, nu o simplă extensie a departamentelor vechi.

Un aspect remarcabil este compoziția echipei. Conform surselor, viitorul Guvern Niculescu – PSD va avea 17 ministere, dar o caracteristică neobișnuită este absența totală a femeilor printre candidații la funcții de top.

Se vorbește despre un „Guvern al bărbaților”, care contrazice tendințele recente de diversificare.

Deși majoritatea portofoliilor vor fi ocupate de politicieni din coaliție, la noile secțiuni pentru comunicații și AI există o excepție: președintele Nicușor Dan pare să aibă un rol decisiv în alegerea titularului, probabil un tehnocrat fără afiliații partidare clare.

Această intervenție prezidențială arată că statul vede în AI o prioritate strategică, dorind un management profesional, depolitizat.

Procesul este extrem de accelerat. Vineri, deputații ar trebui să voteze lista miniștrilor, care ulterior depun jurământul.

Dar în spatele acestei viteze se ascund provocări majore: nu există încă un cadru legislativ clar care să delimită atribuțiile noului minister față de alte instituții.

Politica națională de comunicații e noua atribuție?

Pentru a înțelege magnitudinea, e necesar un privire înapoi. România a avut de-a lungul anilor diverse instituții pentru comunicații și tehnologie: Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, apoi Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, apoi, până la finalul 2024, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Nicio structură anterioară nu a inclus explicit „inteligență artificială” în denumire. La finalul anului 2024, o reorganizare majoră a dus la desființarea ministerului menționat. Atribuirile sale au fost împărțite: digitalizarea a trecut la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, iar cercetarea la Autoritatea Națională pentru Cercetare.

Noul minister ar putea să le reunească, dar cu un focus nou pe AI.

Atribuțiile probabile includ elaborarea politicii naționale în comunicații, coordonarea digitalizării administrației publice și elaborarea unei strategii pentru integrarea AI în serviciile cetățenilor.

Pe lângă dimensiunea internă, ar trebui să susțină industria românească de AI, aliniindu-se cu standardele europene. O mare întrebare rămâne: Autoritatea pentru Digitalizarea României va fi sub egida acestui minister sau va rămâne independentă? Este, de asemenea, crucială delimitarea competențelor față de entitățile care se ocupă de securitatea cibernetică și reglementarea comunicațiilor electronice.

Contextul internațional impose această structurare. Statele membre ale UE sunt obligaționate să implementeze AI Act-ul, care impune obligații în funcție de nivelul de risc al sistemelor de IA. Pentru aplicațiile care afectează drepturile fundamentale, siguranța publică sau accesul la servicii esențiale, regulile sunt stricte. România trebuie să desemneze autoritățile competente și să creeze mecanisme de supraveghere.

În paralel, influența AI crește exponențial în educație, sănătate, economie și securitate digitală. Viitorul Guvern nu va mai putea ignora această realitate.

Trebuie să stabilească un mod transparent și eficient de utilizare a acestor tehnologii, controlând în același timp riscurile.

Astfel, înființarea Ministerului pentru Comunicații și Inteligență Artificială nu este doar o schimbare birocratică – e o declarație de intenție de a poziționa România în fața revoluției tehnologice.