Rețea de spionaj maghiară, activă la Bruxelles, vizase oficiali UE

Investigația lui Serafin nu a identificat persoane individuale care să poată fi trase la Cu toate acestea

O investigație realizată de Comisia Europeană a scos la iveală existența unei rețele de spionaj maghiare care a activat la Bruxelles între 2013 și 2016, vizând oficiali ai instituțiilor europene. Documentul care prezintă concluziile anchetei, datat aprilie 2026, a fost întocmit de comisarul european pentru combaterea fraudei, Piotr Serafin.

Ancheta a stabilit că serviciile de informații maghiare au detașat mai mulți ofițeri la reprezentanța permanentă a Ungariei pe lângă Uniunea Europeană, care au încercat să recruteze funcționari europeni. Inițial, activitățile acestor ofițeri au fost discrete, dar au devenit din ce în ce mai evidente începând cu 2015, ceea ce a dus la reducerea eficienței operațiunii.

În perioada respectivă, Olivér Várhelyi, actualul comisar european pentru sănătate și bunăstarea animalelor

În perioada respectivă, Olivér Várhelyi, actualul comisar european pentru sănătate și bunăstarea animalelor, era ambasadorul Ungariei la Uniunea Europeană și șeful reprezentanței permanente. El a negat orice implicare în activitățile de spionaj, declarând că nu a fost contactat de serviciile maghiare pentru a transmite informații secrete. Várhelyi a reiterat această afirmație în fața eurodeputaților în ianuarie, afirmând că nu a fost abordat de niciun serviciu de informații.

Investigația lui Serafin nu a identificat persoane individuale care să poată fi trase la Cu toate acestea, documentul confirmă existența rețelei de spionaj și faptul că aceasta a vizat în special funcționari ai Comisiei Europene de naționalitate maghiară, în încercarea de a obține informații detaliate despre activitatea instituției în domenii considerate de interes pentru guvernul de la Budapesta.

Potrivit documentului, activitățile rețelei de spionaj au încetat în 2016, după ce existența sa a devenit cunoscută în cercurile funcționarilor europeni de origine maghiară. Faptul că rețeaua a fost activă la Bruxelles timp de mai mulți ani ridică întrebări despre eficiența măsurilor de securitate ale instituțiilor europene și despre nivelul de conștientizare al activităților de spionaj în rândul oficialilor europeni.