Profesori acuzați că fac propagandă electorală la orele de curs în școli

Elevii din terminale sunt influențați politic?

Propaganda electorală se infiltrează în sălile de clasă, transformând orele de matematică sau română într-un teritoriu al luptei politice, conform alertei lansate de conducerea elevilor.

Ștefan Ioniță, care ocupă funcția de vicepreședinte al Consiliului Național al Elevilor (CNE), a susținut într-o recentă declarație publică că un număr semnificativ de cadre didactice își exprime preferințele partidistice în fața studenților, recomandându-le explicit cui să le accorde încrederea la urne.

Aceste remarci au fost formulate în cadrul podcastului „Lume bună”, produs de organizația Salvați Copiii România, unde reprezentantul tineretului școlar a criticat vehement intrarea opiniei personale a profesorilor în dinamica activităților didactice.

Contextul în care s-au desfășurat aceste dezvăluiri este marcat de o documentare amplă realizată de portalul Edupedu. ro, care a evidențiat repetat fenomenul politizării instituțiilor de învățământ, inclusiv prin mecanismul cunoscut sub denumirea de „Pixiada”, precum și cazurile în care unitățile școlare au fost utilizate ca platforme de promovare pentru diverși politicieni.

Ioniță a explicat în detaliu modalitatea în care se manifestă acest comportament, descriind scene în care educatorii intră în sala de curs, imediat după organizarea ultimelor scrutinuri electorale, și declară deschis cu ce formațiune politică simpatizează sau ce alegere consideră corectă pentru elevi. „Există profesori care vin în sala de clasă, mai ales acum că am avut recent și alegerile, care vin în sala de clasă și spun cu ce partid ar vota ei sau de ce ar trebui să voteze sau așa mai departe”, a punctat vicepreședintele CNE.

Atenția sa s-a îndreptat spre natura discordantă a acestor discuții, care apar frecvent în cadrul disciplinelor care nu au nicio legătură cu educația civică sau cu studiul proceselor politice.

Afirmarea unei poziții politice într-o oră dedicată limbii române sau calculului matematicic pare, în opinia sa, o absurditate pedagogică, mai ales când este inițiată de un cadru didactic cu experiență, care impune propriile viziuni electorale asupra tinerei generații.

Dezbaterile din cadrul emisiunii au pornit de la întrebarea dacă elevii din clasele terminale, anume a XI-a și a XII-a, așteaptă cu nerăbdare să atingă pragul legal de 18 ani pentru a-și exercita dreptul de vot. Răspunsul primit de la reprezentantul CNE a indicat că interesul este, de fapt, destul de scăzut, iar când tinerii decid să participe, o fac adesea sub presiunea sau influența directă a părinților sau a profesorilor.

Puțini dintre ei simt o dorință autentică de a merge la urne la vârsta respectivă, iar cei care o fac o fac frecvent pentru a-i mulțumi pe părinți, care îi trimit și îi obligă să voteze pentru un anumit partid sau candidat pe care familia îl consideră ideal, sau sub influența cadrelor didactice.

Moderatoarea emisiunii a intervenit cu o observație simplă: „În școală nu se face politică”.

Vicepreședintele Consiliului Național al Elevilor a continuat, extinzând discuția către structura de conducere a sistemului de învățământ, unde numirile politice sunt o practică recurentă.

Deși politica nu ar trebui să fie prezentă în ore, realitatea este îngrijorătoare, deoarece în trecut, cel puțin, Ministerul Educației a încercat să normalizeze numirile politice în funcțiile de director și de inspector, conform datelor din Raportul QX.

Elevii observă aceste dinamici sociale!

Acest lucru s-a aplicat mai ales la nivelul inspectoratelor, dar și, într-o măsură mai mică, la directorii de școli.

Există un număr mare de directori aleși prin prisma afilierilor politice, o situație care prejudiciază direct calitatea educației, deoarece o persoană provenind din sfera politică, lipsită de experiență în mediul școlar sau necunoscătoare a specificului unei anumite instituții, nu poate gestiona eficient o unitate de învățământ.

Pentru elevi, care observă aceste dinamici în societatea din jur, este dureros să se întrebe de ce ar mai avea sens participarea lor la vot, dacă nu sunt consultati în chestiuni mărunte.

Această legătură între politizarea sistemului și încrederea tinerilor în democrație a fost subliniată de Ioniță: dacă schimbările nu sunt constante și vocea elevilor este ignorată la nivel local, de ce ar fi considerată relevantă la scară națională? Deși rata participării tinerilor la ultimele alegeri a înregistrat o creștere, nivelul rămâne foarte scăzut, persistând ideea că votul nu contează. Referirea la Raportul QX, publicat pe 19 mai 2025 de fostul ministru al Educației Daniel David, este esențială.

În acest document de diagnostic, David susținea că numirile politice ale inspectorilor și directorilor generali (și ale adjuncților, reducând numărul acestora la 1-2) ar trebui asumate oficial, pentru a deveni actorii care implementează programul de guvernare la nivel local sau regional.

În schimb, celelalte funcții de inspector ar fi trebuit ocupate prin concurs, o propunere care a fost criticată pentru riscul de a legitima influența partidelor asupra administrației școlare.

Declarațiile vicepreședintelui CNE se înscriu într-un context în care sistemul de conducere a învățământului preuniversitar este marcat de numiri politice și detașări repetate, documentate ani de zile de Edupedu. ro. Fenomenul a fost etichetat ca „Pixiada”, adică ocuparea funcțiilor de conducere din inspectorate și școli prin detașări în interesul învățământului, în detrimentul concursurilor.

Analiza „Pixiada 2026”, publicată de Edupedu. ro la 1 august, a arătat că mecanismul funcționează în cascadă: ministrul Educației numește inspectorii școlari generali, aceștia își numesc subordonații, iar inspectoratele decid detașarea directorilor și directorilor adjuncți acolo unde posturile nu sunt acoperite prin concurs. Ultimul concurs pentru inspectorii școlari generali și generali adjuncți a avut loc în 2017, mandatele obținute expirând în 2021. De atunci, funcțiile sunt ocupate prin detașări.

Conform datelor Ministerului Educației, citate de Edupedu. ro, în anul 2026, aproape 5.800 de directori și directori adjuncți conduceau școli prin detașare, nu pe baza unui concurs.

În septembrie 2026, Edupedu. ro a publicat lista inspectorilor școlari generali și generali adjuncți numiți prin detașare în fiecare județ. Deși politizarea conducerii nu dovedește direct că profesorii fac propagandă, dar arată contextul instituțional în care apar aceste semnalări.

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 interzice organizarea și desfășurarea activităților de natură politică în unitățile de învățământ.

Această interdicție trebuie diferențiată de predarea conținuturilor despre democrație, alegeri, instituții publice și participare civică. Profesorii pot aborda aceste teme în scop educațional, fără a transforma orele în activități de promovare a unui partid sau candidat.