Primăria Constanța a aprobat reabilitarea Moscheii Carol

Un portal imponent la accesul principal?

Muftiatul Cultului Musulman din România a solicitat oficial autorizația de construire pentru reabilitarea monumentului istoric cunoscut sub numele de Moscheea Carol I, situat în inima orașului Constanța. Primăria localității a aprobat recent acest demers, stabilind un termen estimativ de trei ani pentru finalizarea tuturor lucrărilor de restaurare. Această clădire, clasificată ca monument istoric de tip A, reprezintă una dintre cele mai importante atracții turistice ale municipiului portuar.

Construcția lăcașului de cult s-a desfășurat pe parcursul intervalului 1910-1913, bazându-se pe proiectele elaborate de arhitectul Victor Ștefănescu.

Edificiul se află în imediata apropiere a Pieței Ovidiu, având adresa Strada Crângului, numărul 1. Arhitectura sa este o sinteză unică, inspirată de moscheea Konya din Anatolia, care îmbină stilul egipteano-bizantin cu numeroase elemente distinctiv românești.

Structura ansamblului include un corp central masiv, cu o suprafață de aproximativ 450 de metri pătrați, dominat de o cupolă de dimensiuni impresionante, precum și un minaret care atinge o înălțime de aproape 50 de metri. Materialele principale utilizate în faza de construcție au fost piatra și cărămida. Totuși, pentru realizarea cupolei și a minaretului, s-a optat pentru betonul armat. Această alegere tehnică constituia o noutate majoră pentru România din acea perioadă, dar și pentru o parte semnificativă a continentului european.

Inițiativa integrării acestui material modern aparține inginerului Gogu Constantinescu, care a preluat responsabilitatea proiectului tehnic al clădirii.

La nivelul accesului principal, vizitatorii întâmpină un portal realizat din piatră, format dintr-o arcadă pe care sunt gravate, cu caractere arabe, rugăciunile zilnice. Spațiul curții interioare este pavat cu calcar alb, iar pe laturi se deschid arcade susținute de capiteluri.

Acestea ghidează credincioșii către zonele destinate abluțiunii, spălarea obligatorie înainte de rugăciune. Din această curte, se accesează vestibulul printr-un portal înalt, caracterizat printr-o arcadă în formă de zigzag și un brâu în stil românesc. Vestibulul oferă acces fie către scara interioară a minaretului, fie către sala de rugăciune propriu-zisă.

Accesul în sala de rugăciune este marcat de o ușă masivă, placată la exterior cu marmură neagră și decorată la interior cu pile fin lucrate, întregul ansamblu fiind încadrat de ferecături din bronz. Atmosfera interioară a sălii este una sobrii, dominată de o paletă cromatică specifică: albastru de cobalt, verde, ocru deschis și roșu. Peste pardoseală se întinde un covor oriental de dimensiuni colosale, cu o suprafață de 144 de metri pătrați și o greutate de 490 de kilograme. Acesta este considerat cel mai mare covor oriental din Europa.

Istoria acestui covor este fascinantă: are o vechime de două secole și a fost realizat manual în localitatea turcă Hereke. A fost donat în anul 1904 de sultanul Abdul Hamid al II-lea, destinat credincioșilor de pe insula Ada Kaleh, situată pe Dunăre. Insula a fost scufundată ulterior, în 1970, din cauza lucrărilor hidrotehnice legate de construcția Barajului de la Porțile de Fier. Covorul a ajuns la Constanța în 1965.

Pereții interiori ai sălii sunt acoperiți cu faianță în nuanțe de galben și verde, iar inscripțiile cu litere aurii, de mari dimensiuni, redau atributele lui Allah și pasaje din Coran.

Mihrabul albastru în fața Meccii!

În centrul peretelui orientat spre Mecca, se află mihrabul, o nișă a cărei culoare dominantă este albastrul. La dreapta mihrabului se află mimberul, locul de unde se țin predici în timpul sărbătorilor majore sau în zilele de vineri, iar la stânga se află Kursurul, de unde se fac lecturi coranice; ambele structuri sunt sculptate din lemn.

Cupola interioară, de culoare albastră, are o înălțime de 25 de metri și un diametru de 8 metri, fiind iluminată prin ferestre arcuite cu vitralii. La exterior, cupola este acoperită cu aramă, fiind vizibilă chiar și dinspre Marea Neagră, în condiții meteorologice favorabile.

Minaretul, situat în partea dreaptă și construit în stil maur, are o înălțime totală de 47 de metri.

Zidurile sale au o grosime de 20 de centimetri și sunt perforate de ferestre înguste, care permit iluminarea naturală.

Accesul în partea superioară se face prin urcarea a 140 de trepte dispuse în spirală, care conduc la un balcon circular sau cerdac, de unde muezinul anunța tradițional începerea rugăciunii.

Vârful minaretului este coronat de o semilună, însă structura include și nișe dese, elemente specifice arhitecturii românești.

Lucrările de construcție ale Moscheii Carol I au debutat în luna iunie a anului 1910, mai exact pe data de 24.

În acea zi, în prezența ministrului Spiru Haret, a muftiului Hafuz Rifat, a ministrului Imperiului Otoman acreditat la București și a altor oficialități, a fost citit actul fondator, care a fost apoi depus într-o casetă specială, zidită direct în fundația clădirii.

La trei ani distanță, pe 31 mai 1913, a avut loc ceremonia de inaugurare.

Evenimentul a fost marcat de prezența Regelui Carol I, a Reginei Elisabeta, a ministrului Cultelor, Take Ionescu, a ministrului Imperiului Otoman la București și al întregului corp consular de la Constanța.

Această ceremonie a marcat deschiderea celui mai nou și mai important lăcaș de cult musulman din teritoriul țării la acea vreme.