Palatul Telefonelor, primul zgârie-nori din București, e de vânzare!

Palatul Telefonelor e de vânzare?

Pe Victory Road 35, la colțul străzii Matei Millo, Palatul Telefonelor, primul zgârie-nori din România, este prețuit joi. Orange România cere 25,8 milioane de euro net pentru acest monument Art Deco de 52 de metri, redeschis de companie acum doi ani.

Vânzarea a fost realizată prin licitație, cu oferte într-un plic închis.

Clădirea are 11.764 de metri pătrați construite și un teren de 2.252 de metri pătrați.

Ce detalii are clădirea?

Prețul se traduce în aproximativ 2.190 euro pe metru pătrat al palatului istoric, care dispune de lift, fațadă de piatră și vedere la Novotel.

Renovarea a inclus consolidarea din 1995-2001 și o nouă șantieră începută în 2018 și finalizată în 2024, pentru a respecta standardele actuale de rezistență la incendiu și siguranță.

Investiția a depășit 7 milioane de euro. Palatul este un monument istoric, inclus în Zona Protejată nr. 16 Strada Simbolă a orașului, Calea Victoriei, cu gradul maxim de protecție.

Ce s-a întâmplat cu vânzările anterioare?

Viitorul proprietar va cumpăra o clădire în care nu îi este permis să facă modificări majore, dar este garantat că cei care o urmăresc nu vor face nici.

În 2014, Telekom România (atunci Romtelecom) a licitat palatul împreună cu clădirea Tandem și o proprietate pe Matei Millo, la un preț inițial de 21,6 milioane de euro pentru toate cele trei. Nimeni nu le-a cumpărat.

În 2015 și 2016, ANCOM a alocat 70 de milioane de lei pentru a-și muta sediul în palat, dar a demisionat pe motivul că proprietarul nu a prezentat o poziție oficială privind vânzarea.

Cum s-a întors la rădăcini?

Potrivit Profit. ro, palatul a apărut pentru o scurtă perioadă pe OLX, dar cine a pus anunțul rămâne necunoscut.

Înainte de zgârie-nori, acest loc era Terrața Oteteleșanu, un spațiu iubit pentru dansuri, teatru de reviste și copii.

În 1930, Societatea Anonimă de Telefonie Română a cumpărat restaurantul și grădina lui Iancu Oteteleșanu pentru 39,5 milioane de lei. Investitorul din spate a fost American International Telephone and Telegraph Corporation (ITT), iar Palatul București a fost al doilea zgârie-nori construit de companie în Europa. Planurile au fost proiectate de arhitectul american Louis Weeks; execuția și detaliile, inclusiv mobilierul din biroul președintelui, au ajuns la Edmond Van Saanen Algi.

Lucrările au început în toamna anului 1931.

Care sunt caracteristicile tehnice și culturale?

Scheletul de oțel de 872 de tone a fost fabricat la Rezitta.

Ascensoarele urcau cu o viteză de 2,5 metri pe secundă, prima din acest gen în țară, iar clădirea a fost proiectată pentru 700 de angajați, într-un oraș care avea deja peste zece mii de abonați telefonici.

Pe 23 aprilie 1934, regele Carol al II-lea a venit la inaugurare și a anunțat că palatul a marcat o nouă descoperire în viața economică a țării.

Ce critici și evoluții au existat?

George Kalinescu a scris în The Wedding Book că micul zgârie-nori a aruncat o umbră de Broadway pe întinderea îngustă a Victory Road. Din terasa lui, Bucureștienii au văzut, pentru prima dată, munții. Arhitectul Dorin Stefan a descris clădirea ca o plăcă plutitoare prin care Bucureștiul a trecut de la Little Paris la New York.

În 1938, Gazeta Municipală a scris că palatul este, din punct de vedere estetic, un siloz fără niciun stil, și l-a numit șefrana pe Calea Victoriei. Mulți București încă regretă această mică terasă. Între 1940 și 1946 a primit încă două etaje și a fost extinsă la Matei Millo și Ion Oteteleșanu. În noaptea de 24-25 august 1944, avioanele germane au venit să distrugă comunicațiile Capitolilului și au lovit accidental vecinul, Teatrul Național.

Tot ce a mai rămas de la teatru este fațada, renovată astăzi la Novotel. Cutremurul din 1977 a afectat grav structura clădirii. Între 1995 și 2005, palatul a suferit cel mai mare efort de consolidare făcut vreodată în România.

Care sunt regulamentele și drepturile de preempție?

A fost cea mai înaltă clădire din București până în 1970, când a apărut Intercontinental.

Pentru că este un monument istoric, Palatul Telefonelor nu este de vânzare ca un apartament în armată.

Legea dă statului dreptul de preempție. Ministerul Culturii are dreptul de a cumpăra mai întâi, apoi autoritățile locale. Aceasta înseamnă că prima persoană care ar putea depune un plic la licitația Orange este statul român, adică, indirect, București.