O lună fără smartphone: Cum învață tinerii să trăiască din
Te poți deconecta cu adevărat?
„Așteptam autobuzul și nu aveam nicio idee când va sosi”, își amintește Jay West, în vârstă de 29 de ani.
În cele patru săptămâni în care a folosit doar un telefon de modă veche, fără aplicații, a trăit momente de reflexie forțată: își căuta instinctiv dispozitivul în buzunar, îl deschidea, doar pentru a constata că „nu se întâmplă nimic”.
„M-am plictisit și a trebuit să accept asta”, mărturisește el într-o grădină comună din Washington, unde grupul s-a reunit pentru a împărtăși lecțiile acestui post digital.
Experiența a fost similară pentru mulți dintre participanți, tineri care locuiesc în cartierele la modă și care au fost nevoiți să-și schimbe radical obiceiurile. Rachael Schultz, de 35 de ani, povestește cum a fost nevoită să ceară indicații de orientare unor necunoscuți pe bicicletă, în timp ce Lizzie Benjamin, de 25 de ani, a redescoperit colecția de CD-uri a tatălui ei pentru a asculta muzică în afara algoritmilor Spotify.
Bobby Loomis, care înainte de experiment petrecea șase ore pe zi cu ochii în ecran, a renunțat la căști pentru a se bucura de cântecul păsărilor.
După această cură, timpul său de utilizare a scăzut la patru ore pe zi, aliniindu-se mediei adulților americani.
„Înainte, îmi era imposibil să urmăresc un episod dintr-un serial fără să verific notificările”, recunoaște el.
Este plictiseala o oportunitate de reînvățare?
Scăderea capacității de concentrare, anxietatea și tulburările de somn sunt prețul pe care mulți îl plătesc pentru utilizarea excesivă a ecranelor. Totuși, conștientizarea nocivității rețelelor sociale crește, iar dorința de a evada din mediul online devine o tendință.
Un sondaj YouGov de anul trecut arăta că peste două treimi dintre tinerii de 18-29 de ani vor să-și reducă timpul petrecut în fața ecranului. În acest context, decizia unui tribunal din California de a declara platformele Instagram și YouTube vinovate de provocarea dependenței marchează un moment de cotitură.
Astăzi, piața co, care, pentru 100 de dolari, oferă un telefon cu clapetă sincronizat cu funcțiile esențiale (apeluri, mesaje, Uber).
Până în luna mai, compania estimează că va depăși pragul de 1.000 de unități vândute.
„S-a terminat cu Instagram, e îngropat”, spune tranșant Kendall Schrohe, o participantă de 23 de ani care a învățat să se orienteze fără Google Maps.
Psihologul Kostadin Kushlev, de la Universitatea Georgetown, subliniază că deconectarea completă îmbunătățește atenția, iar primele studii sugerează că beneficiile persistă în timp. Totuși, succesul depinde de calitatea vieții sociale, după cum remarcă Josh Morin, un alt participant. Graham Burnett, profesor la Princeton și co-autor al „Manifestului mișcării pentru eliberarea atenției”, vede în acest curent o „înflorire a unei mișcări reale”, comparabilă cu nașterea ecologismului în anii '60.
„Ne aflăm într-un moment de cotitură, valul se retrage pentru aceste tehnologii dăunătoare”, conchide Ashley Shea, doctorandă la Universitatea Cornell, subliniind că generația Z este hotărâtă să pună limite sănătoase în relația cu tehnologia.