Noul buget UE poate face mai greu de urmărit banii publici
Subvențiile agricole și locale au fost mereu o problemă!
Transparența în gestionarea fondurilor europene se află sub o presiune fără precedent, avertizează Curtea de Conturi Europeană. Institutul semnalează că flexibilitatea extinsă oferită statelor membre în viitorul pachet financiar ar putea face mai greu de urmărit cum se cheltuie banii publici.
Această alertă, publicată de POLITICO, sugerează că eforturile Comisiei de a face bugetul mai reactiv în fața crizelor viitoare cresc riscul de utilizare neconformă a fondurilor.
Tony Murphy, președintele Curții de Conturi, explică că elementele centrale ale reformei propuse de Bruxelles complică verificarea cheltuielilor. El folosește o metaforă simplă: instituțiile europene dau statelor membre o sumă mare de bani și le spun: „Asiguraţi-vă voi că totul este în regulă”. Asta transformă controlul într-o auto-monitorizare. „Este din ce în ce mai greu să urmărim fluxul banilor”, a subliniat Murphy, evidențiind schimbarea de paradigmă.
Avertismentul apare în contextul pregătirii pentru dezastre naturale de amploare. Statistica arată că peste 669.000 de hectare au ars în flăcări în 2026, iar inundațiile au causat pierderi de miliarde de euro. Liderii europeni negociază la Bruxelles dimensiunea bugetului post-2027. Propunerea Comisiei vizează un orizont financiar de șapte ani, flexibil și capabil să mobilizeze resurse. Planul tehnic prevede concentrarea a aproximativ jumătate din buget – aproape un trilion de euro – într-un singur fond unic. Statele membre ar putea folosi aceste bani pentru migrație, agricultură sau dezvoltare regională.
Dar istoria arată că fondurile pentru agricultură și proiectele locale, adesea sub formă de subvenții pentru ferme, sunt cele mai vulnerabile la fraude. Libertatea suplimentară de a redistribui aceste fonduri ar putea face urmărirea cheltuielilor și mai dificilă. Murphy a întrebat retoric: „Va exista o anumită flexibilitate, dar cu ce preț?”.
Datele din ultimul raport al Curții de Conturi indică o tendință îngrijorătoare: utilizarea necorespunzătoare a fondurilor a crescut în ultimul an, cu erori care au afectat tranzacții de 5 miliarde de euro. Murphy avertizează că, în arhitectura viitorului buget, ar putea deveni imposibilă chiar estimarea unei asemenea sume eronate, deoarece autoritățile de audit din statele membre au atribuții și metodologii diferite.
PAC-ul va fi absorbat într-un fond mai larg?
Wolfgang Stolz, șeful de cabinet al președintelui Curții, a adăugat că, an de an, activitatea acestor organisme naționale nu este pe deplin fiabilă.
Comisia Europeană a apărat propunerea, asigurând că principiile fundamentale ale mecanismului actual de control vor rămâne intacte. Executivul consideră că autoritățile naționale îndeplinesc datoria lor, dar a subliniat că va păstra dreptul de a cere modificări sau de a activa mecanisme de corecție, dacă va fi nevoie.
O modificare majoră propusă de Comisie vizează absorberea Politicii Agricole Comune (PAC) într-un fond mai larg – Planurile de Parteneriat Naționale și Regionale. Murphy spune că nu este împotriva unui model de finanțare, dar insistă că amestecarea banilor europeni în bugetele naționale complexe va îngreuna monitorizarea de către Bruxelles.
PAC este mult mai ușor de auditat când nu este diluită într-un ansamblu heterogen.
Istoria oferă exemple clare: în Grecia s-au acordat subvenții agricole pentru pășuni fictive; în Slovacia fondurile pentru turismul rural au finanțat vile de lux. Fondul european de redresare, creat după pandemia de COVID-19 și folosit ca referință, a demonstrat deja riscurile acestei abordări, consolidând temerile privind transparența viitoare.
Într-o altă perspectivă, Victor Negrescu avertizează că România riscă să primească mai puțini bani europeni în urma reducerii bugetului UE, declarând că miza este uriașă pentru economia națională.