Nicușor Dan revine la Cotroceni: noua candidatură pentru Prim-Ministru și ultimul act din criza politică
Ultimul apel al președintelui către partide!
Nicușor Dan a confirmat oficial că, în ziua de luni, va chema formațiunile politice la consultări la Cotroceni. Obiectivul este clar: prezenta o nouă candidatură pentru funcția de prim-ministru.
Decizia vine în urma eșecului recent al proiectului de guvernare condus de Siegfried Mureșan, care a adunat doar 182 de voturi favorabile, sub pragul minim de 233 necesar pentru obținerea încrederii legislative.
Președintele statului a îndemnat partidele să țină ședințe interne urgente și să formuleze variante viabile, capabile să treacă de votul parlamentar, conform comunicatului Administrației Prezidențiale. Într-o declarație publică, Nicușor Dan a recunoscut că s-a înregistrat încă un eșec al parlamentarilor în a construi o majoritate coerentă în jurul unui executiv. Totuși, a adus omagiu lui Siegfried Mureșan pentru asumarea serioasă a responsabilității, prezentarea unui program de guvernare clar și propunerea unei echipe de miniștri.
Președintele a subliniat importanța consensului în viața politică, considerând că politica se definește prin capacitatea de a genera acorduri, iar majoritatea se construiește pe aceleași principii. În acest context, el a precizat că, până la consultările de luni, partidele trebuie să facă concesii reciproce pentru a ajunge la o soluție comună.
De asemenea, Nicușor Dan a asigurat cetățenii și partenerii internaționali că direcția pro-occidentală a țării va fi menținută, iar angajamentele financiare internaționale vor fi respectate integral.
Cum s-au succedat eșecurile parlamentare?
Eșecul votului pentru Guvernul Mureșan a fost concretizat prin obținerea a 182 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”, din totalul de 233 de voturi necesare. Aceasta a fost a treia încercare a președintelui de a numi un premier, după eșecurile anterioare. Prima propunere a fost cea a lui Eugen Tomac, consilier prezidențial, care și-a retras candidatura înainte de votul final. A doua nominalizare a vizat-o pe Adrian Veștea, reprezentantă a taberei puciște din PNL, care a negociat și cu formațiunea extremistă AUR, dar a reușit să strângă doar 189 de voturi favorabile, rămânând tot sub pragul necesar.
Cu o zi înainte de anunțul final, Nicușor Dan susținuse că organizarea unor alegeri anticipate nu constituie o soluție optimă, ci ar prelungi instabilitatea și lipsa de încredere atât în rândul cetățenilor, cât și în piețele financiare. Într-o reacție publică pe rețelele sociale, Siegfried Mureșan a contrazis parțial această poziție.
El a argumentat că, deși alegerile anticipate nu sunt ideale, menținerea țării într-o criză politică cronică din frică de voturi anticipate nu aduce stabilitate necesară cetățenilor și nu inspiră încrederea investitorilor dornici să creeze locuri de muncă.
Mureșan a mai punctat că, dacă desemnările anterioare ar fi fost făcute la timp și ar fi eșuat, alegerile ar fi avut loc deja, oferind acum un guvern cu un mandat complet de patru ani, timp prețios fiind pierdut.
Ce spune Constituția despre criza actuală?
Constituția României reglementează clar procesul de dizolvare a Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate.
Președintele poate dizolva legislativul, după consultarea șefilor celor două camere și a liderilor grupurilor parlamentare, doar dacă Parlamentul nu acordă încrederea pentru guvernare în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două cereri de învestitură.
Legislația fundamentală stipulează că Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an și nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni din mandatul președintelui, nici în perioadele de mobilizare, război, asediu sau urgență.
Situația actuală se află în a cincea lună de la căderea Guvernului Bolojan, care a fost demis după adoptarea unei moțiuni de cenzură inițiate de PSDF și AUR. Din acel moment, conducerea executivului este asigurată interimar de Ilie Bolojan, în așteptarea instalării unui nou cabinet.
Este util de reamintit că guvernul condus de Ilie Bolojan a pierdut votul de încredere la data de 5 mai 2026, moțiunea de cenzură PSD-AUR trecând cu 281 de voturi favorabile și doar 4 voturi contrare.