Marius Andruh, președinte al Academiei Române, mesaj studenților: universitatea pregătește și profesori

În legătură cu studenții care aspiră să devină cercetători, Andruh i-a adresat un apel clar

Marius Andruh, președintele Academiei Române, a adunat studenții la deschiderea anului universitar la Universitatea din Craiova pentru a le transmite un mesaj profund privind rolul învățământului, vocației profesionale și responsabilităților viitorilor specialiști. În discursul său, a subliniat nevoia criantă de profesori pasionați și bine pregătiți, remarcând că universitatea nu trebuie să se limiteze doar la informare, ci să devină un spațiu de formare a caracterului și a gândirii critice. A afirmat cu convinție că „e important ca Universitatea să pregătească și profesori”, insistentând pe ideea că această misiune este esențială pentru consolidarea sistemului de învățământ național.

A adus în atenție faptul că România are nevoie urgentă de cadre didactice care să poadă combina competența profesională cu o vocație autentică. A explicat că un profesor nu este doar cel care transmițe informații, ci cel care formează elevul, care îl ghidează spre descoperirea propriului potențial și care îl ajută să devină un gânditor independent. În acest context, a ales să citească o reflexie atribuită lui Dan Barbilian, matematicianul care a scris și poezie sub pseudonimul Dan Barbu, care a declarat despre profesorul său de liceu: „A fost omul care m-a format, de la care am învățat esențialul. Cealalti profesori de matematică, inclusiv cei de la universitate, m-au informat”. Această comparație, a explicat Andruh, evidențiază diferența fundamentală între informație și formare – o distincție care trebuie să fie în centru activității didactice.

Președintele Academiei Române a mai insistat că datoria unui profesor nu se măsoară prin numărul de ore predate sau prin volumul de materiale transmise, ci prin impactul pe care îl are asupra dezvoltării intelectuală și morală a elevului. A spus că „nu contează doar să informezi elevul, ci trebuie să și formezi elevul”, reiterând că educația adecvată implică un angajament emoțional, intelectual și ethical. A subliniat că această vocație nu este o simplă preferință, ci o necesitate pentru a asigura calitatea învățământului în termen lung.

În legătură cu studenții care aspiră să devină cercetători, Andruh i-a adresat un apel clar: pentru a avea succes în cercetare, trebuie să fie curajoși, curioși și liberi. A explicat că cercetarea autentică nu poate florește într-un mediu de restricție sau frică, ci necesită libertatea de a întrebă, de a contesta, de a explora necunoscutul și de a erua fără frică de eșec. A adăugat că curiositatea este motorul descoperirii, iar curajul este cel care permite trecerea peste obstacolele inevitabile ale cercetării scientifique.

A mai discutat și despre dimensiunea de cercetare a Universității din Craiova, subliniind că instituția nu este doar un centru de predare, ci și un actor semnificativ în cercetarea națională. A menționat că universitatea a fost înființată în condiții dificile, în anul 1947, într-o perioadă de tranziție turbulentă, când România se departează încet-încet de norme democratice și intră într-un regim authoritarian. În ciuda acestui context, a precisat, învățământul a reușit să-și preserve misiunea și a contribuit la ridicarea standardelor educaționale, punând baza pentru a deveni una dintre primele universități ale țării în termeni de performanță și impact.

A respins categoric orice tentativă de ierarhizare simplistă a universităților, argumentând că puterea unui sistem de învățământ superior nu rezide în existența unei singure „universități numărul unu”, ci în coexistența mai multor instituții forte, fiecare cu profilul și specializarea sa distinctă. A declarat: „Eu nu prea cred între universitatea numărul unu din țară și universitatea numărul doi din țară, pentru că o țară este puternică când are mai multe universități numărul unu”. A explicat că culoarea unei universități nu este dată de prestige superficial, ci de zona de cercetare pe care o cultivă și care îi conferă identitate și valoare specifică sistemului national de învățământ.

În continuare, a îndemnat studenții să profite în plenitudine de aniilor

A precizat că specificul Universității din Craiova este susținut și de discipline care nu se regăsesc în ofertele altor universități din România. A oferit un exemplu concret: „La Universitatea din Craiova, de exemplu, sunt discipline care nu se fac într-o altă universitate, ceea ce este foarte important”. Această unicitate, a spus, nu este un lux, ci o necesitate pentru a asigura diversitatea și acoperirea integrală a nevoilor sociale și economice ale țării printr-o gamă largă de specializări.

În continuare, a îndemnat studenții să profite în plenitudine de aniilor de studiu, să urmeze pasiunile lor și să construiască carierele în România, evitând fugarea creșterii de talente spre strainătate. A spus luni, la deschiderea anului universitar, că educația, vocația, cercetarea și rolul universității în formarea viitorilor profesioniști și profesori sunt pilonele pe care se construiește un viitor stabil și prosper pentru țară. A adăugat că studenții sunt norocoși să studieze într-o universitate bogată în specializări, situată într-un oraș frumos, unde viața culturală este bogată și diversă – cu teatru, operă, filarmonică, muzee și expoziții care îmbogățesc experiența academică și contribu la dezvoltarea personală.

A transmis studenților să se bucure de această perioadă de viață, care, a afirmat, trece foarte repede. A admonestat: „O să vedeți că trei ani, cinci ani trec prea repede”. A i-a îndemnat să fie optimiști atunci când au ales să studieze și să lucreze în România, să fie conștienți că, deși au bénéficiat de libertățile conquerse la Revoluție – libertatea de circulație și de alegere –, uneori este valoros să aleagă să rămână și să contribuie la dezvoltarea comunitară a țarii. A concluzionat că satisfacțiile obținute prin efort realizat în România sunt foarte mari, mai ales când se reflectă pe realizările personale obținute prin perseverență și dedicare.

În final, a evocat un principiu atribuit lui Confucius, care a influențat profond perspectiva sa de viață și carieră: „Alegeți-vă o meserie care vă place și nu veți lucra nicio singură zi în viața voastră”. A spus că această idee l-a călăuzit în toată cariera sa și că crede ferm că când muncă devine expresie unei pasiuni autentice, nu mai există sensul de efort, ci doar bucurie și împlinire. A adăugat că dacă acest principiu resonă cu tinerii, atunci ei vor fi fericiți în alegerile lor profesionale.

A mai încurajat tinerii să fixeze idealuri înalte și să aibă „vise mari”, citând și savantul Hans Selye, cunoscut pentru cercetările sale privind stresul, care a spus: „Pentru ca un vis mare să se împlinească, trebuie mai întâi să ai acest vis mare”. A interpretat acest mesaj ca un apel la claritatea de vision, la determinarea și la crederea în proprii obiective ca condiții sine qua non pentru a le transforma în realitate. A concluzionat că doar când un tiner are un scop clar și o dorință profundă de a-l atinge, poate depăși dificultățile și să realizeze ceva semnificativ – atât pentru sine, cât și pentru societate.