Mărginimea Sibiului în alertă: localnicii cer referendum împotriva minei de magneziu

Ce detalii surprinzătoare există în proiectul MPI Magnesium?

Investiția de peste 400 de milioane de euro, planificată în inima Mărginimii Sibiului, a stârnit o revoltă puternică în rândul locuitorilor.

Comunitatea locală a cerut organizarea unui referendum pentru a decide soarta unei mine de magneziu și a unei uzine de procesare, considerând că o astfel de decizie nu poate fi luată fără consultarea directă a cetățenilor.

Reacția primarului comunei Săliște a fost rapidă: acesta a inițiat un proiect de hotărâre a Consiliului Local care vizează respingerea cererii companiei investitoare de a-i fi concesionat terenul necesar amenajării fabricii.

Deși planurile inițiale promiteau peste 100 de noi locuri de muncă, entuziasmul inițial a fost înlocuit de un scepticism generalizat.

Cum a evoluat cronologia autorizării și ce șoc a provocat localnicii?

Proiectul, denumit MPI Magnesium, este dezvoltat de compania românească Mineral Proiect Invest S.

A. Inițiativa industrială include două componente majore, distincte ca amplasament, dar legate funcțional. Prima etapă constă în exploatarea rocilor magnezitice din perimetrul Valea Dobra, situat în apropierea localității Rășinari.

A doua etapă presupune construirea unei uzine de procesare a materiei prime extrase, care va fi ridicată pe teritoriul comunei Săliște. Conform detaliilor tehnice oferite de investitor, cariera va funcționa la Rășinari, iar materialul excavat va fi transportat apoi la Săliște pentru a fi transformat. Compania subliniază că acest demers este finanțat integral din surse românești, având un capital de 100% din țara noastră.

Contextul legal al acestei investiții a fost stabilit recent, în luna septembrie a anului 2026. Autoritățile au emis Ordinul nr. 529 din data de 3 septembrie 2026, prin care s-a aprobat licența de concesiune pentru exploatarea resurselor de roci magnezitice din zona menționată.

Documentul oficial a fost publicat în Monitorul Oficial al României la data de 7 septembrie, consolidând astfel drepturile companiei asupra perimetrului minier. Prezentarea detaliilor tehnice și a impactului posibil a avut loc pe 21 septembrie, în cadrul unei ședințe publice desfășurate la sediul Primăriei Săliște. La această întâlnire s-au adunat zeci de locuitori, care au solicitat lămuriri clare privind consecințele asupra mediului și sănătății publice.

Ce temeri există legate de „azbestul alb” în acest proiect?

Printre principalele îngrijorări exprimate de cetățeni se numără riscurile asociate cu prezența serpentinitului în zona de exploatare.

Mulți localnici susțin că această rocă conține criolit, cunoscut popular ca „azbest alb”, o substanță considerată cancerigenă și interzisă în multe jurisdicții occidentale, dar și în legislația românească.

Un participant la dezbateri a explicat pentru TVRInfo că bogăția naturală a regiunii este dată de munții care asigură un aer curat și limpede, dar că introducerea acestui tip de exploatare ar putea altera acest echilibru.

Valoarea sau comoară cea mai mare a Mărginimii Sibiului sunt munții în spate care procură un aer foarte curat și foarte limpede aici.

Cum se manifestă contradicțiile și lipsa de transparență?

(.) Vorbim de serpentinit; această rocă conține întotdeauna criolit sub diferite forme, dar criolit și criolitul este așa numitul azbest alb.

Nociv cancerigen și care este interzis și în România nu numai în Occident, a afirmat cetățeanul.

În plus, locuitorii au evidențiat discrepanțe dintre declarațiile verbale ale reprezentanților companiei și documentele oficiale disponibile public.

Aceștia susțin că s-a obținut un aviz pentru extracția de materiale de construcții, nu pentru producția de magneziu, ceea ce ridică semne de întrebare privind transparența procesului.

Deși la prezentare s-a insistat asupra faptului că nu se va produce magneziu metalic, site-ul web al proiectului menționează explicit intenția de a realiza această formă de produs în faza a doua a dezvoltării.

Ce reacție a avut investitorul la opoziția locală?

Aceste contradicții au alimentat nemulțumirile comunității, care dorește o implicare mai activă în deciziile care afectează localitățile implicate de lanțul logistic: de la extracția din Valea Dobra, trecând prin transportul materialului, până la procesarea finală la Săliște.

Documentul cere, de asemenea, accesul necondiționat al publicului la toate informațiile privind investiția și procedurile de aprobare. În zilele imediat următoare prezentării planurilor, petiția a reușit să strângă mii de semnături, demonstrând amploarea opoziției locale. Locuitorii insistă pe necesitatea unei transparențe totale în procesul de autorizare și pe includerea tuturor comunităților potențial afectate în consultările ulterioare.

De partea cealaltă, Mineral Proiect Invest contrazice afirmațiile privind prezența azbestului în minereul extras din Valea Dobra. Reprezentanții companiei susțin că serpentinitul este o rocă distinctă de azbest și că au realizat studii geologice și mineralogice riguroase.

Analizele au fost efectuate de organisme cu prestigiu, certificate la nivel european, care ar confirma siguranța compoziției rocii. Totuși, până când aceste argumente tehnice nu sunt acceptate unanim de comunitate, tensiunea rămâne ridicată.