Kovesi, ultimul an de mandat la Parchetul European după concluziile primului raport de evaluare
O creștere remarcabilă în date!
Mandatul Laurei Codruța Kovesi în fruntea Parchetului European se apropie de final.
La 31 octombrie, șefa actuală a instituției își va încheia șapte ani de conducere, iar de la 1 noiembrie va fi preluată de Andrés Ritter, adjunctul german desemnat de Parlamentul European și Consiliul Uniunii în martie pentru un mandat similar.
Deși a fost numită în octombrie 2019, activitatea efectivă de investigare a EPPO a început abia la 1 iunie 2021, după aproximativ doi ani necesari pentru a pune pe picioare infrastructura acestei noi instituții europene.
În luna curentă, Comisia Europeană a publicat prima evaluare oficială a EPPO, la cinci ani de la lansarea operațiunilor. Concluzia este clară: instituția este „foarte eficientă și eficace”, cu o valoare adăugată semnificativă, mai ales în cazurile transfrontaliere. Evaluarea vine alături de un document paralel dedicat Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).
Datele arată o creștere remarcabilă. Numărul anchetelor active a sărit de la 515 în 2021 la 3.602 la finalul anului 2025. Valoarea activelor înghețate a crescut de la 147,3 milioane de euro la 1,13 miliarde de euro. Dar raportul confirmă și avertismentele constante ale Kovesi: volumul de muncă a depășit estimările, resursele au rămas insuficiente și aplicarea regulamentului EPPO a fost neuniformă în statele membre, ceea ce a complicat cooperarea și schimbul de informații.
Procurorul-șef european spune de mult timp că biroul său este supraccărcat. Acest raport i-o oferă o validare statistică. Sinteza realizată de Comisie recunoaște că ambiguitățile juridice din Regulamentul EPPO, implementarea inconsistentă în cele 22 de state membre participante și nivelurile disproporționate de sprijin național continuă să încetinească rezolvarea dosarelor individuale.
Raportul confirmă și că EPPO a consolidat apărarea Uniunii împotriva fraudelor care afectează bugetul, de la lansarea sa la 1 iunie 2021.
Evaluarea e mai rezervată?
Legislatorii europeni au ales o structură hibridă: un colegiu central din Luxemburg coordonează eforturile, în timp ce procurorii europeni delegați operează în cadrul sistemelor judiciare naționale, aplicând dreptul procedural local.
Acest model permite identificarea de conexiuni între cazuri, companii și persoane — detalii pe care serviciile naționale, acționând izolat, ar fi ratat probabil.
Dar evaluarea este mai rezervată privind aplicarea regulamentului.
Se semnalează ambiguități juridice chiar în textul regulamentului, diferențe majore în modul în care capitalele au implementat modelul și alocat resursele, precum și fricțiuni persistente în schimbul de informații cu alte autorități.
Sprijinul de la statele membre rămâne inegal, ducând la o sarcină de muncă disproporționată — unii procurori delegați gestionând dosare mult mai voluminoase decât colegii lor.
Recuperarea fondurilor rămâne punctul slăb. Comisia cere dovezi mai concrete că ordinurile de înghețare se transformă în confiscări efective, cu bani care se întoarcen la bugetul UE. Cifrele privind confiscările reflectă, deocamdată, mai mult activitatea procesuală decât rezultatul financiar final — un aspect menționat clar în raport, fără eufemisme.
Documentul privind OLAF, publicat pe 18 septembrie, constată că cadrul juridic al ofiului este adecvat, dar menționează probleme cunoscute: dificultăți în schimbul de informații, cooperarea cu procurorii din țările vecine, accesul la datele financiare și urmărirea slabă la nivel național atunci când OLAF recomandă recuperarea fondurilor. Ambele analize contribuie la un demers comun de revizuire a regulamentelor antifraudă, dorit de Comisia Europeană.