Judecătorii au plafon fix de dosare zilnic: cum funcționează noua normare

Cum se calculează plafonul zilnic?

De marți, instanțele din România au intrat într-o eră nouă a managementului dosarelor. Sistemul de „normare” impune o limită strictă a fluxului de cauze, aliniind volumul de lucru la capacitatea reală a magistraților.

Ideea e simplă: cauzele care depășesc plafonul zilnic nu se pierd, ci stau în coadă până când se eliberează loc.

Pentru a înțelege mecanismul, hai să luăm un exemplu concret.

Imaginează-ți o judecătorie cu patru judecători. În primul an de aplicare, fiecare are un plafon anual de 576 de dosare. Matematic, capacitatea totală a instanței ajunge la 2.304 dosare pe an.

Distribuite pe zile, limitele zilnice scad la aproximativ 6,31 dosare.

Să presupunem că pe 15 septembrie sosesc șapte dosare noi. Instanța poate lua doar șase.

Al șaptelea rămâne în așteptare. A doua zi, pe 16 septembrie, dacă vin alte șapte, judecătorii preiau mai întâi pe cel rămas, apoi încă cinci din cele noi. Total: șase repartizate, două rămase.

Pe 17 septembrie, dacă sosesc doar trei dosare, instanța acoperă cele două rămase plus cele trei noi (cinci total). Fiind sub plafonul de șase, diferența se reportează. Astfel, pe 18 septembrie, instanța are capacitatea standard de șase, plus un loc liber reportat, putând procesa liniștit șapte dosare.

Ce excepții scapă de plafonul zilnic al instanțelor?

Nu toate cauzele se tratează la fel. Există două categorii care ies din matematica standard. Prima o formează încuviințările de executare silită. Ele nu consumă din plafonul zilnic și sunt procesate suplimentar.

Dacă pe 15 septembrie ai șapte dosare obișnuite și trei încuviințări, ultimele trei merg imediat, iar dintre cele șapte obișnuite se iau șase, rămânând unul în coadă.

A doua categorie este cea a cauzelor prioritare, precum ordinele de protecție. Acestea se includ în calcul, dar impusă o repartizare imediată, chiar dacă „sparg” plafonul. Dacă pe 15 septembrie sosesc zece ordine de protecție, toate se acordă instantaneu. Cele patru care depășesc limita de șase se imputează zilei următoare, reducând capacitatea disponibilă pe 16 septembrie la doar două dosare.

Într-o altă scenă, dacă ai trei dosare obișnuite și cinci ordine de protecție, ultimele cinci se iau imediat, iar din cele trei obișnuite se ia doar unul, restul stau în așteptare.

Lista completă a acestor excepții se găsește în anexa Hotărârii CSM nr. 1642.

Cifrele nu au apărut din senin. Ele provin din datele Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ), care a exclus România din media europeană pentru a crea un benchmark realist. Analizele arată o medie anuală de 288 de dosare pentru un judecător de judecătorie, 192 pentru unul de tribunal și 119 pentru curtea de apel.

Trecerea la acest nou nivel se face gradual.

Contextul e unul dur: România se confruntă cu un volum de dosare noi de trei până la patru ori mai mare decât media europeană, motiv pentru care mecanisme stricte de reglare a fluxului devin esențiale.