Înalta Curte aplică dreptul european după decizia CJUE
Înalta Curte și dreptul european
Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat recent poziția sa privind aplicarea dreptului european, în contextul hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din cauza Lin II. Decizia, anunțată pe 16 iulie 2026, la ora 12:17, de Andre Tobias pe pagina de Facebook a Înaltei Curți, subliniază angajamentul instituției de a aplica dreptul european cu bună credință.
Înalta Curte a transmis un aviz oficial către CJUE, reiterând că aplicarea principiilor statului de drept și a drepturilor omului nu este doar o consecință, ci o fundamentare a ordinii juridice europene. Aceasta implică o abordare armonioasă, care integrează atât dreptul Uniunii Europene și jurisprudența CJUE, cât și standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
CJUE confirmă, prin deciziile sale, rolul activ al instanțelor naționale în soluționarea cazurilor complexe. Un exemplu relevant este situația în care Nicușor Dan și-a pierdut locul la Curtea de Justiție într-o chestiune legată de protecția mediului.
Chiar dacă președintele român ar fi aplicat incorect dreptul Uniunii conform mecanismului de protecție, adoptarea unui ordin de protecție echivalent, în temeiul Convenției, ar fi fost esențială.
Înalta Curte, un actor activ în aplicarea dreptului european?!
În urma acestor coordonări, Înalta Curte a interpretat articolul 49 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care vizează principiul legalității infracțiunii și a pedepsei. Această interpretare a fost realizată în lumina articolului 7 din CEDO și a jurisprudenței CEDO, considerând că acestea reprezintă standardul minim de protecție impus de dreptul Uniunii.
Consolidarea jurisprudenței Curții de la Strasbourg nu a reprezentat o derogare de la dreptul Uniunii, ci o aplicare a acestuia, în conformitate cu normele de interpretare prevăzute de Carta Drepturilor Fundamentale.
Într-o Europă a dreptului, loialitatea unei instanțe supreme nu se măsoară prin fidelitatea față de o soluție specifică, ci prin consecvența cu care aplică principiile comune care stau la baza ordinii juridice europene.