Guvernul respinge uniformele obligatorii în școli: lipsesc studii care să dovedească beneficiile

De ce nu există un mecanism unitar pentru designul uniformelor?

Executivul a transmis către Parlament un punct de vedere în care respinge explicit proiectul legislativ vizațiunea obligativității uniformelor școlare în România. Motivele invocate de Guvern se concentrează pe absența unor cercetări științifice care să justifice această măsură.

Autoritățile centrale susțin că impunerea unei ținute vestimentare standardizate poate încălca drepturile individuale ale elevilor și poate deschide calea către forme de discriminare. În plus, documentul oficial subliniază că nu există claritate privind răspunderea financiară pentru achiziția echipamentelor, o problemă critică pentru familiile cu venituri limitate.

Inițiativa legislativă, identificată ca PLX 608/2026, a fost propusă de senatorul PSD Daniel-Cătălin Zamfir și de un grup de colegi din aceeași formațiune.

Textul propune modificarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, stabilind obligația pentru elevi de a se prezenta la școală îmbrăcați în uniformă, conform regulamentului intern al fiecărei instituții de învățământ.

Proiectul conține și dispoziții referitoare la posibilitatea acordării gratuite a echipamentelor sau a unei subvenții pentru cumpărarea acestora.

În argumentația sa, Guvernul evidențiază că niciun studiu sau cercetare nu a fost prezentat pentru a demonstra că instituirea obligației de a purta uniformă duce la reducerea fenomenului de bullying sau la creșterea nivelului de siguranță în mediul școlar. Executivul punctează că problemele de comportament și de securitate în școli au origini multiple și complexe, iar o simplă obligație vestimentară nu este susținută de dovezi concrete privind eficiența sa.

Mai mult decât atât, autoritățile invocă principiul respectării particularităților individuale ale fiecărui copil, un principiu prevăzut în legislația educațională.

Potrivit punctului de vedere, dacă uniforma devine obligatorie, se rischează să se ignore nevoile și drepturile specifice ale fiecărui elev, ceea ce ar diminua considerabil modul în care se respectă diversitatea individuală în școli.

Un alt aspect criticat este lipsa unui mecanism unitar pentru determinarea designului și standardelor uniformelor. Proiectul lasă acest aspect în grija consiliului de administrație al școlii, cu acordul consiliului reprezentativ al părinților. Guvernul consideră că această abordare creează o lipsă de predictibilitate în normarea ținutei școlare. De asemenea, documentul critică formularea vagă privind finanțarea, care menționează doar că uniformele „pot fi finanțate” din bugetele locale sau din fonduri externe, fără a stabili o obligație clară de finanțare.

Executivul avertizează că o asemenea obligație ar putea transfera o sarcină financiară grea asupra autorităților locale, care deja suportă cheltuieli semnificative pentru funcționarea unităților de învățământ.

Guvernul respinge proiectul!

Adoptarea măsurii în forma propusă ar putea afecta negativ ținta de deficit bugetar, stabilitatea economică și ratingul țării în relația cu instituțiile financiare internaționale.

O problemă suplimentară identificată de Guvern este riscul de stigmatizare a copiilor din familiile cu venituri reduse. Proiectul nu precizează clar cine ar stabili beneficiarii sprijinului, ce documente ar trebui depuse și cine ar acorda efectiv ajutorul.

Există o suprapunere de categorii de beneficiari, ceea ce poate genera confuzie. De exemplu, o familie monoparentală cu doi copii se poate încadra simultan în mai multe categorii cu praguri diferite, fără un criteriu clar de departajare. În plus, lipsesc garanțiile de confidențialitate privind situația materială a familiilor, ceea ce poate duce la expunerea publică a statutului economic al elevilor.

Guvernul semnalează și o problemă de timing: legislația actuală prevede că modificările legii intră în vigoare la începutul anului școlar următor, nu în mijlocul lui.

Introducerea unei obligații vestimentare cu impact financiar pentru familii în timpul anului școlar ar crea instabilitate tocmai în perioada în care legea de bază a căutat să o evite.

În concluzia punctului de vedere, Guvernul declară că, în lumina tuturor acestor considerente, nu susține adoptarea proiectului de lege.

Contextul public al dezbaterii este marcat de controverse și proteste. Încă de la adoptarea inițiativei de către Senat, Consiliul Național al Elevilor a lansat campania „Educația nu se repară la croitorie”, încurajând elevii să vină la școală îmbrăcați în negru, ca semn de dezaprobare față de măsură și de lipsa consultării lor.

Vicepreședintele CNE, Ștefan Ioniță, a estimat că costurile implementării ar putea ajunge la un miliard de lei, bani care, potrivit organizației, ar putea fi folosiți mai eficient pentru alte nevoi ale sistemului educațional.

Dezbaterile au fost alimentate și de un studiu prezentat de senatorul Daniel Zamfir în Parlament. Acesta, atribuit Institutului de Științe ale Educației, se bazează pe date colectate de la doar 80 de elevi și 20 de profesori din două școli, fără o reprezentativitate națională, după cum a raportat Edupedu. ro.

Controversele au crescut după ce Federația Națională a Părinților – Edupart a raportat că, într-o întâlnire cu elevii și părinții, inițiatorul ar fi afirmat: „De ce să nu câștige și firmele de textile din România?”, o declarație care a stârnit cereri de clarificare publică.

Senatorul Zamfir a reacționat criticând public Consiliul Național al Elevilor, pe care l-a denumit „un grup de elevi care s-au adunat în numitul Consiliul Național al Elevilor”, deși organizația are un rol de reprezentare recunoscut prin lege. Valabil de menționat că Daniel Zamfir a fost recent numit ministru al Economiei în Guvernul condus de Luca Niculescu, ceea ce adaugă greutate politică poziției sale în dezbaterile legislative actuale.